După opt ani în care fostul preşedinte american Barack Obama s-a opus politicii de colonizare duse de Israel în Cisiordania şi a depus eforturi pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian prin crearea a două state, Donald Trump îşi începe mandatul la Casa Albă cu o abordare total diferită.
Promisiunea lui Trump de a muta Ambasada SUA din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim şi de a recunoaşte acest oraş drept capitala statului evreu agită deja apele în Orientul Mijlociu.
Atât israelienii cât şi palestinienii îşi revendică dreptul asupra Ierusalimul, cu argumente istorice şi politice, iar comunitatea internaţională încurajează negocierile, pentru a evita escaladarea spiritelor.
Însă Donald Trump nu pare să ţină cont de revendicările părţii palestiniene şi nici de îngrijorări. Sean Spicer, noul purtător de cuvânt al Casei Albe, a recunoscut că şeful său nu s-a răzgândit asupra ideii de a muta sediul reprezentanţei diplomatice din Israel, precizând că discuţiile în acest sens se află în prima etapă. David Friedman, ambasadorul pentru Israel desemnat de Trump, a plusat, afirmând într-un interviu pentru Yediot Aharonot că intenţionează să lucreze şi să locuiască la Ierusalim.
Avertisment din partea lui Mahmoud Abbas şi regelui Iordaniei
Pus în faţa acestei situaţii, preşedintele Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas s-a deplasat duminică la Amman pentru a discuta cu regele Iordaniei Abdullah al II-lea asupra unor măsuri de răspuns.
După întrevedere, liderul palestinian a anunţat că a stabilit cu regele iordanian mai multe răspunsuri posibile, dar nu a vrut să le detalieze. El a ţinut doar să-şi exprime speranţa că noul preşedinte american va renunţa la acest proiect şi va miza pe găsirea unei soluţii politice pentru conflictul israeliano-palestinian.
La rândul ei, partea iordaniană a avertizat că Washingtonul va depăşi o „linie roşie“ în cazul efectuării mutării promise de Trump în campanie. Iordania este îngrijorată că o astfel de acţiune ar putea afecta stabilitatea sa, dar şi administrarea unora dintre locurile sfinte din Ierusalim.
Proteste în Cisiordania
Asemeni preşedintelui lor, palestinienii, care visează să trăiască într-un stat propriu, cu capitala la Ierusalim şi recunoscut de întreaga comunitate internaţională, s-au mobilizat din timp pentru a-şi exprima furia faţă de eventualele mişcări ale lui Trump ce le-ar nărui acest vis.
Sute de persoane au protestat joi în toată Cisiordania la apelul Mişcării Naţionale pentru Eliberarea Palestinei. A doua zi, la Betleem, mai mulţi protestatari au dat foc unei fotografii cu Donald Trump inscripţionate cu mesajul „Stop rasismului“. „Mută ambasada în ţara ta, nu în a noastră“, se poate citi pe un afiş imens lipit sâmbătă pe un zid.
Aceste forme de protest ar putea oricând creşte, la fel ca nemulţumirile exprimate deja de aliaţii tradiţionali ai Statelor Unite din Orientul Mijlociu. Ori Washingtonul se bazează pe aceste ţări în lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic, pe care Trump a descris-o drept una dintre priorităţile sale.
Asigurările lui Trump pentru Netanyahu
Între timp, Donald Trump i-a dat asigurări premierului israelian Benjamin Netanyahu în privinţa angajamentului său faţă de securitatea Israelului şi l-a invitat la Casa Albă. Invitaţia a fost făcută într-o conversaţie telefonică între cei doi axată pe securitatea în Orientul Mijlociu şi pe consolidarea relaţiilor americano-israeliene, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Trump i-a spus lui Netanyahu că pacea dintre israelieni şi palestinieni poate fi negociată numai de cele două părţi, dar Statele Unite intenţionează să colaboreze cu statul evreu în acest sens.
La rândul său, Netanyahu i-a transmis că îşi doreşte o cooperare strânsă cu noua administraţie de la Washington, unde urmează să meargă în cursul lunii viitoare.
Reluarea colonizării
Încurajată de deschiderea arătată de Trump faţă de Israel, administraţia israeliană a Ierusalimului a dat undă verde unui nou plan de construcţie de locuinţe în zone din Cisiordania considerate ocupate de comunitatea internaţională. Este vorba de construcţia a 566 de locuinţe în coloniile Pisgat Zeev, Ramot şi Ramat Shlomo, situate în Ierusalimul de Est.
Meir Turgeman, preşedintele Comisiei pentru Planificare şi Construcţii a Administraţiei Israeliene a Ierusalimului, a declarat că autorizaţiile de construcţie erau pregătite şi au fost emise după încheierea mandatului lui Obama.
„Regulile jocului s-au schimbat prin accederea la putere a lui Donald Trump. Nu mai suntem blocaţi, aşa cum era pe vremea lui Barack Obama. Cele 566 de locuinţe nu sunt decât primul pas. Circa 11.000 de locuinţe aşteaptă autorizaţii de construcţie“, a afirmat el.
Autoritatea Palestiniană a condamnat acest proiect şi a cerut ONU să acţioneze pentru a-l „stopa“, în conformitate cu rezoluţia adoptată în decembrie anul trecut.
Consiliul de Securitate ONU a aprobat o rezoluţie care condamnă activităţile israeliene de colonizare. Rezoluţia a putut fi aprobată pentru că ambasadorul SUA la ONU nu a utilizat dreptul de veto, o manevră criticată dur de Netanyahu.
Aproximativ 430.000 de colonişti israelieni locuiesc în prezent în Cisiordania, iar 200.000 în Ierusalimul de Est, considerat ocupat şi anexat.
Ţinând cont de tensionarea situaţiei în regiune, Netanyahu a fost deja informat de serviciile sale de securitate asupra unor măsuri de răspuns la eventualele escaladări şi violenţe, scrie Haaretz.
