După anunţarea
retragerii din Acordului de liber schimb Asia-Pacific (TPP), fostul om de
afaceri continuă să destrame metodic moştenirea predecesorului său democrat,
aşa cum a promis să facă în campanie.
El a semnat o serie
de decrete deschizând calea unei conducte de petrol controversată construită de
către compania Energy Partners Transfer în Dakota de Nord, precum şi pentru Keystone
XL.
Vorbind despre
Keystone XL, Trump a declarat că rezultatul acestui proiect este condiţionat de
renegocierea cu compania canadiană TransCanada. „Vom renegocia unii dintre termeni
şi, în cazul în care ei doresc, vom vedea dacă această conductă poate fi
construită”, a declarat el la semnarea documentelor în Biroul Oval.
Guvernul canadian a
salutat decizia: „Suntem în favoarea Keystone şi cum toată lumea ştie partea
canadiană a proiectului este deja aprobată”, a declarat Chrystia Freeland,
ministrul de externe.
Producătorii de
petrol din Canada şi Dakota de Nord ar urma să beneficieze de o cale mai rapidă
pentru livrarea ţiţeiului către rafinăriile din coasta Golfului american. Dar a
merge mai departe cu conductele ar marca o înfrângere amară pentru triburile
native americane şi activiştii climatici, care au blocat cu succes proiectele
anterioare şi au promis să lupte împotriva deciziilor prin acţiune în justiţie.
Dependenţă de importuri
Trump a desfăşurat campania
prin promisiunile de a creşte producţia de energie internă. Înainte de a prelua
biroul, el a spus că oleoductul Dakota ar trebui să fie finalizat şi că va
revigora proiectul Keystone XL, care a fost respins în 2015 de către preşedintele
Barack Obama.
Importurile de ţiţei
din SUA au scăzut dramatic în ultimii ani, deoarece producţia internă a
explodat, dar cel mai mare consumator de petrol din lume încă se bazează foarte
mult pe importuri.
Chiar dacă Canada
este deja cea mai mare sursă de importuri brute din SUA, creşterea fluxului din
partea unui aliat apropiat este văzută la Washington ca o modalitate de a
îmbunătăţi securitatea energetică a SUA.
Transcanada Corp a
declarat că va trimite o cerere de autorizare pentru Keystone XL după ce Trump a
semnat ordinul care îi dă voie companiei să reaplice. Aplicaţia va fi revizuită
de către Departamentul de Stat al SUA, care are 60 de zile la dispoziţie să
ajungă la o decizie.
Înfrângere pentru activiştii de mediu
Ordinele par a
anula victoriile obţinute de protestatari în Dakota de Nord împotriva Energy
Tranfer Partners, care aproape au finalizat construcţia liniei Dakota. În ciuda
fazei avansate a proiectului, administraţia Obama a interzis companiei să
construiască un tunel pe sub râul Missouri.
Protestatarii s-au
adunat luni întregi pentru a manifesta faţă de planurile de trecere a unei conducte
de 3,8 miliarde de dolari pe sub un lac din apropierea rezervaţiei Standing Rock
Sioux, spunând că ea ameninţă resursele de apă şi sit-uri native americane.
„Astăzi,
preşedintele Trump a ignorat vocile a milioane de americani şi a dat prioritate
profiturilor pe termen scurt ale industriei de combustibili fosili, în defavoarea
viitorului planetei noastre”, s-a plâns senatorul Bernie Sanders, fostul rival al
lui Hillary Clinton.
Lung de 1900 km, dintre
care 1400 în Statele Unite, proiectul Keystone XL îşi propune să transporte
petrolul canadian din nisipurile bituminoase din Alberta (în Canada de Vest) către
Nebraska (centrul SUA), de unde ar putea ajunge la rafinării americane din
Golful Mexic.
