Publicarea acestor nume – mai exact 9.686 potrivit paginii web a IPN – „este doar începutul unui proiect mai amplu“, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele institutului, Jaroslaw Szarek.
Lista, care cuprinde informaţii cu privire la lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi asupra lagărelor secundare asociate, urmează să fie completată cu informaţii asupra altor locuri de detenţie şi de exterminare construite de Germania nazistă. În total, numărul total al numelor strânse este de 25.000, notează AFP, potrivit Agerpres.
Jaroslaw Szarek a subliniat importanţa acestei iniţiative în contextul apariţiei periodice în străinătate a expresiei „lagăre poloneze“, o greşeală combătută energic de autorităţi şi în special de diplomaţia poloneză. Deşi astfel de cazuri pot fi atribuite de multe ori ignoranţei autorilor, „este vorba uneori de rea-voinţă sau chiar de o politică istorică antipoloneză“, a mai spus el.
Baza de date, disponibilă în cinci limbi, „este un instrument de luptă împotriva minciunii“, a adăugat şeful IPN. „Noi nu exprimăm o opinie, noi raportăm doar fapte concrete“, a adăugat el.
Aceste arhive electronice conţin de asemenea circa 350 de sentinţe pronunţate după război împotriva gardienilor, însă aceste documente nu au fost încă traduse.
Lista cu nume a putut fi realizată datorită în mare parte muncii unui istoric, profesorul Aleksander Lasik, care a lucrat la acest proiect din anul 1982, pornind cu identificarea ofiţerilor SS de la Auschwitz.
Căutările nu au fost uşoare, a afirmat directorul Muzeului de la Auschwitz, Piotr Cywinski, deoarece înainte de înfrângere germanii au ars foarte multe documente. „În prezent dispunem de mai multe informaţii despre prizonieri decât despre SS“, a spus el.
