Ministerul Justiţiei va organiza luni o dezbatere publică privind proiectele de OUG privind graţierea unor pedepse şi modificarea Codului penal şi de procedură penală.
Vezi și: DOSAR penal pentru finanțarea USR. Zeci de oameni fără adăpost ar fi sponsorizat partidul/ surse
Vezi și: Secretarul general al PNL a DEMISIONAT. Cine i-a luat locul
Potrivit MJ, luni, 30 ianuarie, între orele 10,00 – 12,00, la sediul Ministerului Justiţiei va fi organizată o dezbatere cu privire la proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală şi proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind graţierea unor pedepse.
Timpul alocat fiecărei intervenţii este de trei minute pentru fiecare asociaţie, respectiv participant individual, anunţă MJ.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, anunţa sâmbătă pentru agerpres că reprezentanţii presei vor avea acces la dezbatere, fie că s-au înscris sau nu pentru participare.
* Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.
Potrivit proiectului, de graţiere nu beneficiază recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect.
Citește și: Cum s-au văzut protestele din străinătate: ‘Cea mai MARE demonstraţie, 50.000 de oameni’
Al doilea articol prevede că se graţiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze şi persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.
În al treilea articol se menţionează că prevederile primelor două nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare, iar graţierea „este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate”.
În acelaşi articol al proiectului se precizează că nu beneficiază de graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani de închisoare persoanele care au comis: infracţiuni contra siguranţei statului, omor, vătămare corporală gravă, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, infracţiuni sexuale, tâlhărie, piraterie sau evadare.
Mai sunt excluse de la graţiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranţi sau fraude informatice. Nu beneficiază de graţiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infracţiuni reglementate prin legi speciale, printre care şi Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Proiectul de ordonanţă mai prevede că graţierea „nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum şi celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras”.
Totodată, „persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi”.
* În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, acesta prevede, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. La acelaşi articol se precizează că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Proiectul de ordonanţă mai prevede şi abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenţa în serviciu, conform Agerpres.
O altă propunere vizează modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
