- Constantin Butnariu (Revista de Turism): „ Iașului îi lipsește Omul providențial. Până acum am avut doar politicieni care și-o trag unii altora”
- Anca Zota (Primăria Iași) : „ Iașul are un concurent serios în alte orașe, însă are atuuri care îl pot plasa în topul popularității destinațiilor de călătorie.”
Va reuși Iașul să devină vreodată un oraș turistic? Dacă acesta este sau nu un deziderat realizabil încercăm să aflăm de la două persoane implicate direct în acest domeniu de activitate. Răspunsurile acestora ne descriu ”Iașul turistic” din perspective diferite. Constantin Butnariu este unul dintre ”veteranii” presei de turism, în vreme ce Anca Zota conduce Biroul de Promovare Turistică din cadrul Primăriei Iași.
- Cine suntem în turism și ce reprezentăm noi astăzi, în acest domeniu ? Unde ne situăm raportat la celelalte orașe importante din România ?
Constantin Butnariu: Suntem o parte infimă, din ceea ce putem fi. Aici vorbesc de noi ca oraş, de Iaşi, şi nu de Revista de Turism. Iaşul ar putea fi principalul pol al turismului, o capitală a turismului, din care să se plece către destinaţii precum Bucovina, Ardeal, Deltă, Maramureş sau Litoral. Spun asta deoarece, avem o capitală a centrului universitar, suntem bine poziţionaţi geografic, cu un aeroport internaţional şi cu mulţi oameni de cultură şi pregătire în marketing, turism, artă şi istorie. Din păcate începem să pierdem constant din start, de ceva vreme, prin politizarea excesivă, şi prin implementarea legăturilor de partid, de PCR (pile, cunoştinţe şi relaţii) şi în acest sector. Suceava, Clujul, Braşovul deja ne sunt superioare…
Anca Zota: Iașul este unul din orașele atractive din punct de vedere turistic. Oferta Iașului este diversificată, întâlnim atât muzee și monumente importante din punct de vedere istoric și cultural, cât și o zonă verde atractivă și de petrecere a timpului în aer liber. Este foarte bine că în ultimii ani au fost renovate o parte din simbolurile Iașului (Palatul Culturii, Teatrul Național) și că orașul a căpătat un aer modern prin realizarea unor investiții din fonduri europene și private. De fapt, asteptările vizitatorilor sunt deseori depăsite, ei se arată încântați de atmosfera tinerească și plină de vitalitate. Iașul este foarte potrivit turismului de tip citybreak sau de evenimente (fie că sunt culturale, științifice sau sportive). Această ultimă ramură poate fi dezvoltată, consecințele firești fiind sporirea vizibilității și, implicit, creșterea numărului de înnoptări și a beneficiilor obținute din turism. Iașul are un concurent serios în alte orașe reședință de județ, însă are atuuri care îl pot plasa în topul popularității destinațiilor de călătorie. Ne recomandă multitudinea activităților care pot fi desfăsurate în oraș și faptul că acestea nu sunt sezoniere. A fost mereu un oraș cosmopolit în care minoritățile au trăit în bună înțelegere și acesta este un câștig incontestabil pentru arta și cultura din regiune. De asemenea, este minunat că vizitatorii pot întâlni încă meșteri tradiționali, autentici, dar și artiști români contemporani care expun în galerii de prestigiu din întreaga lume. Teatrul și opera sunt la cel mai înalt nivel, și o generație nouă de poeți și muzicieni locali impulsionează viața artistică.
- Ce avem și valorificăm? Ce avem și nu știm cum să folosim?
Constantin Butnariu: Avem de toate, o vatră de cultură, de credinţă, de vestigii turistice, de enologie, de gastronomie, etc. Dacă ar fi doar să amintesc de civilizaţia Cucuteni… De făcut, fac cei de la Centrul de Promovare Turistic(care culmea, aparţine de biserică – Golia) care lucrează cu fonduri mari, constant şi bine. Celelalte agenţii din oraş, vând pachete externe şi rar interne. Nu există evenimente de acest gen, turistice, îmbinate cu enologia şi cu gastronomia. În afară de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, nu există un festival sau mai multe, ce ar putea să reprezinte Iaşul, precum UNTOLD.
Anca Zota: Unul din atuurile importante ale Iașului îl reprezintă concentrarea celor 6 universități și renumele excelent pe care acestea îl au. În ultimii ani observăm un trend ascendent în ce privește interesul tinerilor din alte țări ale Europei pentru a studia aici. Acesta este un lucru bun pentru că, înainte de a fi studenți la Iași, tinerii sunt turiști, eventual împreună cu familiile lor. Este un aspect care ar putea fi exploatat și promovat mai mult, mai ales după deschiderea noilor rute de călătorie din aeroportul Iași. Resursa umană este, de asemenea, neprețuită, concentrarea unui număr mare de tineri bine pregătiti în domenii diverse ca informatică, inginerie, medicină, arte, conferă orașului un dinamism și o presiune pozitivă care își spun cuvântul și în turism. Ne-ar plăcea să existe mai multe programe dinamice și atractive pentru vizitatorii orașului, create de actorii locali din turism. Salutăm cu entuziasm abordarea modernă și creativă a unor muzee de a organiza evenimente proprii sau expoziții temporare care atrag turiștii și îi motivează să revină.
- Ce îi lipsește Iașului pentru a deveni o atracție turistică de top?
Constantin Butnariu: Iaşului îi lipseşte Omul care să le pună pe toate în aplicare. Dacă Suceava l-a avut pe Flutur, sau Neamţul pe Ştefan alias Pinalti, Iaşul a avut și are doar politicieni care şi-o trag unii altora. Cred că sferele de influenţă nu au ajuns încă la un numitor comun, decât în cazul Palas sau Ciric( şi aici parţial, unde şi-au împărţit „moşiile”). Avem oameni de mare valoare la Iaşi, dar din păcate, nu există sau nu se vrea a se face ceva comun. Ar trebui creat un Centru, o Asociere cu un lider de imagine puternic, o personalitate deosebită, care să gestioneze alături de cei din turism, un Program şi o platformă de dezvoltare turistică şi de divertisment.
Anca Zota: Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare de activitate și, din fericire, se poate doar construi. Prin investiții inteligente, promovare profesionistă și, mai ales!, colaborarea actorilor locali în domeniu și a autorităților locale cu cele centrale pot fi făcuti pași importanți în dezvoltarea economică prin turism.
- Cum se prezintă Iașul din punctul de vedere al capacităților de cazare, atât numeric cât și calitativ? Unde ne situăm raportat la alte orașe ale țării? Am putea face față unui eveniment gen Untold?
Constantin Butnariu: Se prezintă bine din punct de vedere al capacităţilor de cazare şi încă se mai pot construi hoteluri, în zona Ciric şi Copou, care să completeze aceste evenimente mari.
Anca Zota: De regulă numărul locurilor de cazare dintr-un oraș se ghidează după mecanismul subtil al cererii și ofertei. Nu pot fi create locuri de cazare în mod artificial, înainte de a avea turiști, pentru că nu s-ar putea susține. Iar când numărul vizitatorilor crește, apare cererea și investitorii se gândesc imediat la suplimentarea capacităților de cazare. Acest lucru se întâmplă chiar în momentul acesta în Iași, avem semnale diverse că vom asista la apariția unor noi hoteluri. Oricum, evoluția ultimilor ani ne arată că sectorul este în continuă creștere și că încă mai sunt suficiente oportunități de dezvoltare și diversificare.
- Cine câștigă cu adevărat bani din turismul ieșean ?
Constantin Butnariu: Cred că la momentul actual, biserica câştigă din turism. Cum spuneam, celelalte agenţii de turism, vând majoritatea, turism extern 75% şi doar vreo 25% intern.
Anca Zota: Din banii cheltuiți de turiști are toată lumea de câștigat. De la hotelier, la proprietarul de bar sau de restaurant, operatorul de transport public sau privat, furnizorul de utilități ori producătorul de alimente. Nu sunt neglijabile nici câștigurile bugetului local, prin taxele colectate în mod direct sau indirect și care se pot direcționa către investiții. De asemenea, cererea crescută duce inevitabil la o îmbunătățire a serviciilor și a concurenței pozitive, care nasc colaborare. Putem spune deci că toată lumea câștigă din turism, de aceea aș învita pe toți cei care locuiesc în Iași să contribuie la promovare, devenind ambasadori ai orașului.
- Sunt ieșenii dispuși să facă turism în propriul lor oraș sau județ?
Constantin Butnariu: Cred că ieşenii ar dori să iasă să viziteze organizat, obiective precum Cotnari coroborat cu Cucuteni, Universitatea – Teiul lui Eminescu – Bojdeuca, cu un eveniment cultural istoric şi gastronomic . Trebuie făcute pachete care să fie susţinute şi de partea politică, nu doar împărţit găleţi şi chibrituri la alegeri!
Anca Zota: Din fericire, ieșenii sunt curioși și dornici de explorare, astfel încât mulți dintre ei sunt deseori turiști în orașul lor. Este o tendință relativ nouă și ne bucură participarea entuziastă la evenimentele culturale și sportive ale orașului și dorința de implicare a multor organizații locale și regionale care activează în turism, educație, cultură, ecologie.
- Cum va arată Iasul turistic peste un deceniu?
Constantin Butnariu: Cred că dacă un om precum Chirica, care îl ştiu de bun gospodar şi cu coloană vertebrală(demonstrată în cazul REZIST) ar organiza un astfel de CENTRU cu persoane devotate acestei cauze, Iaşul ar putea deveni o capitală a turismului românesc, deoarece ceea ce avem noi aici, nu au alţii, dar totul stă în HOTĂRÂRE ŞI ORGANIZARE . Revista de Turism, nu a fost niciodată invitată sau susţinută în cei zece ani de existenţă, de către Primărie sau Consiliul Judeţean, de vreun for turistic sau asociaţie. A participat singură la Târguri de turism din Londra, sau Frankfurt , Hanovra, pentru a vedea cum se desfăşoară aceste evenimente, organizare. România, este slab pregătită, cu oameni slab pregătiţi, rude şi cunoştinţe, care trag doar în folosul propriu, speculând relaţiile ce le au în diferite atracţii turistice din ţară ! Am încercat să dezvolt relaţii turistice, economice şi de promovare prin tradiţii cu diverşi parteneri economici şi oameni de afaceri din exterior şi interior, dar m-am lovit de aceleaşi metehne politice, financiare şi de caracter meschin. Vom continua să o facem, ca o datorie morală, ca pe o moştenire lăsată de străbuni şi care ne defineşte ca popor!
Anca Zota: Evoluția nu poate fi decât ascendentă. Sunt foarte importante abordarea domeniului și capacitatea de adaptare a organizațiilor implicate în turism. Creativitatea și cooperarea sunt vitale. Aceste atuuri sunt indiscutabil prezente, iar dacă vor fi folosite cu inteligență, Iașul se poate dezvoltă foarte frumos. Într-un domeniu atât de dinamic, chiar aș fi curioasă cine poate face preziceri pentru zece ani :). Specialiștii de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare au afirmat că nu pot face predicții pentru mai mult de 3-4 ani pentru acest domeniu.
Rareș Neamțu
