”Oare când va fi și la noi la fel ca afară, în țările civilizate”, se întreabă cei mai mulți dintre noi, atunci când vine vorba de serviciile publice, fie că este vorba de transport public, calitatea drumurilor sau de curățenie. Când vom avea un serviciu de salubritate ”ca afară”, cât va trebui să scoatem în plus din buzunare și cât de implicați vor trebui să fie ieșenii pentru ca adevărata colectare selectivă a deșeurilor să se realizeze, aflăm de la Răzvan Gheorghiu, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iași (ADIS).
1.Se tot vorbește de mai mulți ani despre implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Ce este SMID-ul, pe înțelesul tuturor?
Răzvan Gheorghiu: SMID-ul este un proiect finanțat cu fonduri europene, care vizează investiții ce completează infrastructura de colectare a deșeurilor deja existentă în județul Iași. Scopul proiectului este acela de a asigura funcţionarea unui sistem de management integrat al deșeurilor, prin care vor fi atinse standardele stabilite la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, precum și atingerea țintelor privind valorificarea deşeurilor, pe care România și le-a asumat prin Tratatul de aderare. Proiectul SMID are o valoare de 69.350.207 EURO(cu TVA). Prin proiect au fost achiziționate recipiente pentru colectarea deșeurilor reciclabile, europubele de diverse dimensiuni pentru deșeurile reziduale și compostoare individuale. De asemenea, prin acest proiect au fost închise și depozitele neconforme de pe raza județului Iași: Tomești, Târgu Frumos, Pașcani și Hârlău, ultimul încă în procedură de închidere.
Prin SMID s-au realizat următoarle investiții: Stația de transfer Bălțați (cu o capacitate de 17.000 t/an), Stația de sortare și transfer Ruginoasa ( Stația de transfer are o capacitate de 44.000 t/an, iar Stația de sortare are o capacitate de 10.000 t/an), extinderea şi modernizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Iaşi (stației de sortare existente, ce are o capacitate de 29.000 t/an, i s-a adăugat o una nouă cu o capacitate de 22.000 t/an). Totodată, s-a realizat și o Stație de compostare de 10.000 t/an, precum și o Stație de tratare mecano-biologică de 140.000 t/an.
Pentru infrastructura de colectare s-au achiziționat camioane transport containere de 37 de tone și de 24 de tone, remorci pentru transport containere, tocător crengi, mașină de întors brazde, ciur rotativ, bene basculabile, încărcătoare frontale, motostivuitoare, cisternă.
Astfel că, prima etapă, cea de execuție a lucrărilor și de pregătire a inrastructurii a fost încheiată. Urmează delegarea serviciului de salubritate, atât pe colectare și transport cât și pe operarea instalațiilor ce fac parte din proiect. În paralel, au avut loc și se vor mai face campanii de conștientizare privind Proiectul SMID.
2.Care sunt plusurile și minusurile unui astfel de proiect și cum va influența SMID-ul viața ieșenilor?
Răzvan Gheorghiu: În primul rând, Proiectul SMID, prin infrastructura creată, va îmbunătăţi calitatea mediului şi a condiţiilor de viaţă a cetățenilor. Acest lucru va fi posibil deoarece prin acest proiect deșeurile se vor colecta selectiv, astfel că rata de valorificare va fi mai mare. Infrastructura creată la Țuțora permite tratarea deșeurilor prin transformarea lor în compost care va fi folosit ulterior, deci nu va ajunge în depozit. Apoi, tratarea în stația de tratare mecanico-biologică va permite o nouă reducere a cantității de deșeuri. Însă degeaba vorbim despre toate aceste investiții dacă populația nu va conștientiza obligațiile ce îi revin. Dacă prin spirit civic și conduită ecologică cetățenii vor ține cont de tot ce li se va pune la dispoziție, Proiectul SMID va aduce doar plusuri cetățenilor din județul Iași, inclusiv prin scăderea tarifului la salubritate.
3.Uniunea Europeana ne obliga să instituim o taxă penalizatoare pentru neatingerea țintelor de colectare selectivă a deșeurilor. Guvernul a aprobat o astfel de taxă, dar a amânat-o, ulterior, până la 1 ianuarie 2019. Cum putem evita plata unei astfel de taxe suplimentare care ar duce la majorarea tarifelor plătite de populație?
Răzvan Gheorghiu: În urma adreselor și a muncii colective a tuturor Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară din țară, s-a reușit suspendarea acestei taxe până în 2019. Deși această taxă s-a dorit a fi un mod de stimulare pentru o colectare și valorificare a deșeurilor, pentru scăderea cantității de deșeuri depozitate, totuși ea nu a reușt să-și atingă scopul. Astfel că au crescut tarifele, s-a plătit această taxă de cei care nu și-au atins targeturile, dar problema nu s-a rezolvat. Ceea ce poate ajuta cu adevărat este punerea în funcțiune a SMID -urilor din țară, pentru că, utilizând infrastructura creată prin aceste proiecte, se pot atinge aceste ținte. Iar intrarea în vigoare a acestei taxe din 2019 va fi una în sistem progresiv. Dar iarăși, vorbim despre un factor determinant, menționat și mai devreme: implicarea populației, care trebuie să înțeleagă și să respecte regulile de colectare selectivă, altfel, efectele se vor vedea în buzunarul cetățenilor.
4.Astăzi, taxa de salubrizare, în Municipiul Iași și în majoritatea comunelor din județ, se achită către operator. SMID-ul prevede achitarea unei taxe de salubrizare către autoritățile locale (primării), urmând ca acestea să achite ulterior către operator. În UE au fost cazuri când autoritățile nu au achitat tarifele de salubrizare, iar operatorii au refuzat ridicarea gunoiului? Se pot ivi blocaje pe acest circuit care să influențeze modul de colectare a deșeurilor? Care ar fi cea mai sigură rețetă?
Răzvan Gheorghiu: Într-adevăr, mecanismul de plată prevede achitarea unei taxe de către cetățean către autoritatea locală, iar aceasta plătește operatorii de salubritate. În urma a numeroase analize vizând mecanismul de plată, acesta a fost cel mai viabil pentru sustenabilitatea finanțării sistemului. Pentru evitarea blocajelor, autoritățile publice locale trebuie să asigure un procent cât mai mare a colectării acestei taxe.
5.Deși au trecut aproape 30 de ani de la revoluție, nivelul de civilizație și de educație a populației este încă precar, fapt ce se răsfrânge și asupra modului în care oamenii acționează în privința deșeurilor: gunoi aruncat pe stradă sau pe lângă containerele din punctele de colectare, lipsa reciclării sau a colectării selective, incinerarea deșeurilor în mediul rural în curtea proprie, etc. Ce măsuri ar trebui să întreprindă, impreună sau separat, autoritățile locale și operatorii pentru a corecta aceste lucruri?
Răzvan Gheorghiu: Situația este mult îmbunătățită în ceea ce privește conceptul de ecologie/mediu față de acum 30 de ani. Autoritățile din acest domeniu (APM, GNM, ONG-urile) implică cetățenii, și în mod special elevii, în diferite campanii de informare și educație, în ceea ce privește colectarea selectivă, reciclarea și valorificarea deșeurilor. ADIS face asemenea campanii de educare și informare precum și proiecte, așa cum este ECOATITUDINE 2017, proiect care vrea să schimbe mentalităţi și să determine atitudini eco. Prin acest proiect punem accent pe selectarea deșeurilor astfel încât, generațiile tinere, să conștientizeze că reutilizarea, reducerea și reciclarea sunt acțiuni ce stau la îndemana fiecăruia dintre noi. Promovăm selectarea deșeurilor încă din gospodărie, la școală, la serviciu și urmărim gestionarea corectă a acestora. Deci prin educare, creare de infrastructură și metode punitive, se pot corecta aceste lucruri.
6.Vedem că în unele țări ale UE, operatorii împreună cu autoritățile locale, au implementat diverse sisteme de colectare și valorificare a deșeurilor, ajungându-se la procente uluitoare: 80-90%. Ce șanse sunt ca în următorii ani să facem și noi pași importanți în aceste direcții și ce măsuri ne-ar fi la îndemână?
Răzvan Gheorghiu: Prin aceleași metode menționate mai sus: creare de infrastructură și educație. Binențeles, pentru ambele ne trebuie resurse financiare importante și o determinare pentru atingerea scopului, atât din partea autorităților locale și centrale cât și din partea populației. Tehnologiile există, soluțiile de asemenea, modelul de bune practici, la fel. Noi trebuie doar să avem voință și putere financiară de a le transpune și în România.
7.Cât de bine funcționează astăzi sistemul de colectare a deșeurilor în județul Iași?
Răzvan Gheorghiu: În județul Iași există aproximativ 10 operatori de salubritate, publici sau privați, serviciul de salubritate, atât în mediul urban cât și rural, fiind acoperit în peste 90 % din județul Iași. Iar odată cu intrarea în funcțiune a SMID-ului evident că vom avea o îmbunătățire semnificativă a serviciului de salubritate.
Rareș Neamțu
