Anul acesta, revista „Dacia literară” a inițiat un amplu proiect de cartografiere a culturii ieșene independente, înțelegând prin „independent” ceea ce nu este instituționalizat și, implicit, ceea ce nu beneficiază de confortul unei finanțări publice constante. În cele ce urmează, prezentăm fragmentar, prin intermediul lui George Pleșu, proiectele AltIași.ro. și Borderline Art Space (Călin Ciobotari)
Descrieți-ne, vă rugăm, proiectul! Cum, când și de ce v-a venit ideea unui astfel de proiect?
Povestea a început cu un grup de prieteni, preocupați de cultură, care, neavând unde să se informeze despre puținele evenimente culturale ce aveau loc în Iașul anului 2008, au pus bazele AltIasi.ro. Până la apariția AltIasi.ro, în segmentul site-urilor de evenimente din Iaşi nu exista o platformă care să propună o selecție a proiectelor culturale şi să facă recomandări cu informaţii complete evenimentelor artistice.
Asociația Culturală Alt Iași a apărut în anul 2011 ca o modalitate formală de recunoaștere și validare a unui proiect cultural susținut exclusiv prin voluntariat din Iași: site-ul AltIasi.ro. În decembrie 2015, Asociația Culturală AltIași a susținut deschiderea spațiului de artă contemporană Borderline Art Space, inclusiv printr-o finanțare obținută de la AFCN. Având în continuare sprijinul AFCN și al Primăriei Municipiului Iași, în anul 2016, Asociația Culturală AltIași a organizat prima ediție a Nopții Albe a Galeriilor, în Iași, iar în 2017, cu sprijinul Consiliului Județean Iași, ediția a doua.
Între timp, accentul s-a mutat deci dinspre site-ul de evenimente AltIasi.ro spre activitatea Borderline Art Space și, în sens mai larg, susțienerea scenei locale de artă contemporană.
Cât de deschisă vi s-a părut piața culturală ieșeană pentru implementarea proiectului dvs.?
Inițiativa a fost primită cu mult entuziasm. O bună parte din blogurile și site-urile ieșene (peste 150 la număr) au scris articole despre proiect și au preluat bannerele de promovare AltIasi.ro. Pe 18 septembrie 2009, la mai puțin de un an de activitate, AltIasi.ro a primit premiul II la secțiunea Publishing a concursului național WebStock Awards 2009, o competiție anuală ce își propune să premieze cele mai bune și inedite proiecte din mediul online.
Ulterior, echipa a crescut și si-a schimbat componența de mai multe ori (în 2012 s-a ajuns la un vârf de 19 colaboratori). În urma colaborării cu Asociația Culturală AltIași, o bună parte din foștii și actualii membri au fost întegrați în viața culturală ieșeană (în calitate de jurnaliști, specialiști în relații publice, artiști, actori, critici de specialitate etc.)
Dacă ne referim la Borderline Art Space, apariția primei galerii cu un program coerent, axat doar pe artiști cu o practică conectată la noile tendințe la nivel global, a fost din nou primită cu simpatie. De-a lungul celor aproape 2 ani de activitate am reușit să facem mult mai mult decât am sperat la început, atât din punct de vedere al cantității de evenimente, dar mai ales din perspectiva calității artiștilor și curatorilor invitați, a valorii producției rezultate.
Oricum, nu întâmplător una dintre principalele critici aduse dosarului de candidatură al Iașului la nominalizarea pentru CEaC a fost neglijarea artei contemporane. Există o nevoie acută de reducere a decalajelor dintre discursul artistic dominat al artiștilor ieșeni și discursurile dominante din marile centre culturale ale lumii. Însă există în paralel și o lipsă acută de instituții care să promoveze arta contemporană și să educe publicul, de aceea unul dintre obiectivele Asociației Culturale AltIași este și acela de educare și formare de noi audiențe.
Dacă e să punctez școlărește, cu liniuță, punctele slabe ale contextului ieșean ar fi:
– lipsa unor spații dedicate exclusiv artei contemporane și practicienilor ei (de tipul Fabrica de pensule, WASP etc.);
– incapacitatea instituțiilor existente de a forma și atrage un public constant consistent pentru arta contemporană;
– absența unei piețe de artă locală și a artiștilor ieșeni din topurile vânzărilor de artă românească;
– insuficienta capacitate managerială și lipsa de resurse umane cu formare în management cultural;
– subfinanțarea artelor vizuale la nivel local în raport cu alte orașe de mărime echivalentă și prioritatea redusă acordată acestui domeniu în strategiile administrației locale
– incapacitatea de a atrage finanțări publice și private consistente din surse naționale și internaționale;
– numărul operatorilor culturali privaţi este redus;
– lipsa, în prezent, a unor evenimente/manifestări de mare amploare internațională și națională
– absența unor factori care să stimuleze parteneriatele publice-private în domeniu
– valoarea inconstantă a materialelor promovate de mass-media (amestecul de kitsch și valoare);
– calitatea discutabilă a artei promovate în spațiul public;
– lipsa unei „atitudini critice” a ieșenilor în favoarea întreţinerii mitului de „capitală culturală a României” şi prezența unei atitudini autosuficiente;
– problema spaţiilor insuficiente de creaţie şi expunere, mai ales pentru artiștii tineri
– atitudinea refractară a unei părți a mediului artistic față de inițiativele antreprenoriale în domeniu;
– spaţii de artă amenajate fără rigorile unui spaţiu expoziţional profesionist şi fără discurs curatorial. (…)
V-ați asumat riscuri financiare?
Încă de la lansarea site-ului AltIasi.ro, toate cheltuielile legate de dezvoltarea sa, întreținere și actualizare au fost suportate de echipa AltIași. Ulterior, când am început să aplicăm la finanțări europene, naționale sau locale, a trebuit mereu să acoperim partea de cofinanțare (minium 10% din valoarea bugetelor totale ale proiectelor). De aceea, multe ONG-uri nu își permit să aplice cu proiecte mari: le lipsesc atât sumele necesare pentru cofinanțare, cât și un anumit cash-flow pentru a face anticipat o parte din cheltuielile proiectului. Degeaba câștigi o finanțare de 25.000 de lei de la Consiliul Județean, de exemplu, dacă nu ai acești bani să îi pui până când îți sunt returnați, după ce depui raportul de decontare.
În diverse intervenții publice pe care le-am avut, cât și în discuții cu consilierii locali și județeni, am propus crearea unui buffer, un fond cultural comun din care ONG-urile să se poată împrumuta pentru a putea asigura suma necesară cofinanțării (și a aduce bani europeni sau de la bugetul național către Iași) și pentru a avea resurse financiare pentru cheltuielile proiectului, urmând ca atunci când primesc banii înapoi de la autoritatea finanțatoare să îi poată returna în acel fond cultural comun. (…)
Există la Iași, în cultură, un mediu concurențial?
Comparativ cu ce se întâmplă la București și Cluj, încă nu există o concurență atât de mare în ceea ce privește oferta culturală a organizațiilor. Însă, din punct de vedere al concurenței pentru resursele infime puse la bătaie pentru sectorul independent de administrația locală, da, concurența e foarte mare. Dau un singur exemplu: fondurile pe legea 350, acordate de Primărie și Consiliul Județean, care au însumat 250 000 de lei (150 000, respectiv 100.000), adică cam 54 000 euro. E ridicol de puțin, în condițiile în care Clujul învestește de zeci de ori mai mult, iar cu Bucureștiul nu ne putem compara vreodată. Adăugăm și faptul că Timișoara a câștigat nominalizarea pentru titlul de CeaC și avem un peisaj deloc favorabil pentru sectorul cultural independent ieșean.
Se poate câștiga din cultură independentă la Iași?
În niciun caz. Se poate, în cel mai bun caz, supraviețui pe termen scurt.
Vorbiți-ne despre satisfacțiile – morale și, eventual, financiare – pe care proiectul vi le-a adus!
Satisfacțiile morale sunt cele care ne fac să mergem înainte. Faptul că AltIasi.ro împlinește 9 ani anul acesta, timp în care s-au scris mii de articole care au avut ca rezultat promovarea culturii ieșene, este un câștig major nu doar pentru actuali și foști membri ai echipei, cât mai ales – cred eu – pentru cititorii noști, pe care i-am adus mai aproape de cultura contemporană ieșeană.
La Borderline Art Space am avut ocazia să descopăr tineri artiști de mare perspectivă, să lucrez cu artiști români importanți, care vor rămâne în cărțile de istoria artei, sau să intermediez întâlnirea publicului cu artiști internaționali. Am organizat, printre altele, prima expoziție de fotografie contemporană din Africa de Sud în România – cu ajutorul lui Cristian Nae și a Universității din Johannesburg, prima expoziție de artă video din Australia, iar instalația cinetică monumentală produsă de Lolo & Sosaku (un argentinian și un japonez) încă mai poate fi vizitată în holul Palatului Culturii.
Totodată, sunt foarte bucuros de reușita primei ediții a Nopții Albe a Galeriilor, pe care am avut ocazia să o organizăm la Iași anul trecut. Am produs 4 expoziții speciale și am convins peste 30 de artiști și designeri să-și deschidă atelierele începând cu ora 19:00 și până la 1 noaptea. Din 30 în 30 de minute au fost organizate tururi ghidate pentru cei care au dorit să înțeleagă mai mult despre lucrările expuse. Galeriile de pe strada Lăpușneanu (zonă pietonală centrală) au primit peste 2.200 de vizitatori, iar atelierele din aceeași clădire 650. La Galeria Meru au fost între 700 și 1.000 de persoane, în timp ce la Galeria apARTe și Hubrica (un hub creativ nou înființat) în jur de 700 fiecare.
Mai mult, cele 4 expoziții pregătite special pentru eveniment au fost realizate exclusiv cu lucrări ale unor artiști ieșeni și găzduite de Borderline Art Space, Galeria apARTe, Galeria Meru și Galeria Th. Pallady. Acestea au putut fi vizitate în Iași timp de 2 săptămâni, după care au fost itinerate la Baia Mare, respectiv Craiova, pentru a promova scena artistică ieșeană și a stabili un dialog cultural între orașe.
