De sub streașina primăriei s-au auzit oarece zumzete de la biroul lui dom vice Gabi H., care a fost pus staroste peste spațiile în care întreprinzătorii locali sau de aiurea puteau să se manifeste și care făcea calculele de zor.
Că o seamă de calcule dădeau cu virgulă o aflat și junele dom premare, care s-o înființat prompt și erect: „Dom vice, ia să vedem cum stai.“ Dom vice raportează: Păi, aici e pila lui cutare, aici este …știți mneavoastră, dincolo e vorbit de domnu …. și tot așa până la un nene de-i zice Berbecaru și care dă la popor cojoace, blănuri și cușme de vară. Cum toate pilele posibile și netrezite au fost epuizate, dom vice o lansat porumbelu’ : E un caz social și special… și trebe ajutat.
Toate bune și devreme acasă, numai că „socialul“ a avut grijă să marcheze un plic cu vreo două mii de epuroi. Pentru cine? Pentru noi, sigur nu.
Meșterul Anton
