Țaa, țaaa, țaaa, Libero, țaaa,
Du-te în Mongolia,
Doar acolo ai putea
Să mai faci și tu ceva.
Că aicea, pe Bahlui,
Cam ești capra nimănui.
Toți te trag, care-ncotro,
Și te mînjesc cu maro,
Toți îți vor blana covor
Pe la vila dumnealor,
Toți te-ar vrea numai pastramă,
Altfel nu te bagă-n seamă.
Alexe și gașca lui
Te-au vîndut primarului,
Cu-alde Boz și alți cîrlani,
Doar cu ochii după bani,
Și-o cucoană primăreasă,
De pe la Ciortești culeasă.
Cu așa manevre fine,
Ai să faci numai măsline,
Galben-albăstrii, normal,
Cu gust de produs dorsal.
În rest, cei ce nu-s blatiști
Parcă-s niște boscheți triști.
Bodea și cu Timofciuc,
Parcă vin, parcă se duc.
Oprea-i ca un butoi gol
Care se dă rostogol,
Madam Iulia Scîntei –
Cu pălăriile ei,
Brătescu produce vînt
Cînd se-nscrie la cuvînt,
Iar marii reformatori,
Prind cînd vrăbii, cînd doar ciori,
Și-au produs și ei, vezi bine,
O grămadă de măsline.
Asta-i capra liberală,
Cam rîioasă și cam cheală,
Brînză nu face de fel,
Doar mai behăie nițel,
Iar în loc să facă iezi,
Produce doar căcărezi.
Țaaa, țaa, țaa, Libero, țaaa,
Mi-i milă de blana ta,
Că ai fost capră de soi,
Nu grămadă de gunoi,
Dar așa s-a întîmplat
Că ești bună de-împăiat
Și de dus la vreun muzeu,
Să te ierte Dumnezeu .
La anu’ și la mulți ani !
L. P.