Asta a cerut o parte din angajații Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași într-o sesizare către Consiliul Județean Iași. Sesizarea atrage atenția asupra unor ilegalități și abuzuri pe care le-ar fi comis și le comite directorul instituției, Dan Doboș. În cele ce urmează, prezentăm fragmente din documentul ce relevă aspecte de o gravitate nemaiîntâlnită în instituțiile publice de cultură ieșene. Așteptăm din partea lui Dan Doboș o reacție cu răspunsuri punctuale la acuzele ce i se aduc. (7 est)
Domnule președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa,
Domnilor consilieri județeni,
Doamnă președinte a Comisiei de învățământ, cercetare științifică, cultură și culte din cadrul Consiliului Județean Iași, Mihaela Ivancia
Sesizarea de față, concepută de un număr mare de angajați ai Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași, face referire la ilegalitățile, abuzurile și managementul rudimentar ale directorului Dan Doboș. Sesizarea de față exprimă, totodată, exasperarea, revolta, teroarea în care, zi de zi, ne desfășurăm activitatea într-o instituție pe care o servim și am servit-o unii dintre noi de decenii.
Punctual, dorim să vă aducem la cunoștință următoarele:
Raportarea de indicatori falși.
Șefii de birouri și servicii sunt presați să declare trimestrial și anul, sub semnătură, un număr tot mai mare de vizite la bibliotecă, pentru a îndeplini indicatorii nerealiști stabiliți prin Planul de control intern managerial. Declararea de indicatori falși este o infracțiune, anchetabilă de Curtea de conturi, întrucât în baza acestor cifre se alocă bugetul instituției și se justifică contabil cheltuielile.
Numărul de vizite la bibliotecă poate fi ușor verificat, confruntând rapoartele trimestriale și anuale ale departamentelor cu rapoartele scoase din programul de bibliotecă E-Bibliophil. Toate departamentele au fondul de publicații introdus în E-Bibliophil, așa că numărul de vizite din rapoartele scrise ar trebui să fie identic cu numărul de vizite scos din program. Or acest lucru nu se întâmplă decât în cazul Biroului de Împrumut pentru adulți, iar în cazul Serviciului Săli de lectură și depozit nu poate fi verificat (baza de date cu publicațiile este incompletă încă).
În rest, cifrele raportate, inclusiv către Consiliul județean, sunt de 3-4 ori mai mari. Acest fapt justifică unele cheltuieli inutile, cum ar fi înființarea a două noi filiale sau menținerea unui post de șef birou la Împrumut carte pentru copii, cu șase oameni în subordine, în condițiile în care întotdeauna sunt mai mulți bibliotecari în secție decât cititori.
Șefii de departamente care refuză să falsifice indicatorii sunt umiliți, li se iau oamenii cei mai performanți din subordine sau sunt forțați să demisioneze. În patru ani de mandat, au fost păstrați și promovați doar doi șefi de structuri, tocmai cei care au raportat cifrele cele mai aiuritoare (șef Birou Împrumut pentru copii și șef Birou Filiale, devenit director adjunct de specialitate).
Biroul de Împrumut pentru adulți a rămas cu un personal de execuție minim, deși au cinci săli în care trebuie să îndrume utilizatorii. Bibliotecarului care stă la biroul de împrumut i s-a interzis să se ridice de pe scaun, fie și pentru a merge 5 metri până la raft, pentru a fi mereu sub ochii directorului și directoarei adjuncte de specialitate atunci când trec pe acolo. S-a ajuns astfel la situații absurde și la o imagine deplorabilă a instituției, întrucât utilizatorii, care sunt îndrumați la raft prin gesturi, și nu personal, cred că bibliotecarul face asta din comoditate.
Angajări fictive
Constantin Dram este angajat pe postul de cercetător (salariu net de peste 2200 lei, încasat continuu din 2014), dar nu se prezintă niciodată la serviciu, după cum se poate observa verificând condicile de prezență. Șefilor de serviciu care l-au avut în pontaj (Gabriela Pricope, Rodica Burdea, Bogdan Ghiurco, Cornel Tudorachi) li s-a spus că această angajare este un compromis pentru aprobarea bugetului și că domnul Dram nu se subordonează nimănui și este suficient să completeze un raport lunar adresat conducerii. În realitate, Constantin Dram a fost profesorul care a îndrumat teza de dizertație la Facultatea de litere a directorului Dan Doboș și a primit acest post în schimbul serviciului făcut. Lucrările publicate în calitate de cercetător nu corespund fișei postului, sunt lucrări de literatură, nu de biblioteconomie, așa cum presupune postul de cercetător dintr-o bibliotecă și așa cum o cere valoarea fondului de patrimoniu, nepus în valoare.
Achiziții frauduloase
S-au mascat unele cheltuieli pentru Festivalul Teodorenii prin achiziția de publicații de la Editura PIM Iași, în valoare de câteva zeci de mii de lei anual, în condițiile în care aceste cărți înregistrează zero împrumuturi și existau oricum în colecțiile Bibliotecii, gratuit, prin Legea depozitului legal.
Editura Vasiliana 98 Iași a beneficiat an de an de achiziții generoase (zeci de mii de lei), deși nu respectă legea și nu depune exemplarele de depozit legal către bibliotecă, dar are meritul de a publica cărțile directorului Dan Doboș și norocul ca patronul editurii să fie angajat al Bibliotecii, pe postul de redactor și pe „postul” de cel mai bun prieten al directorului.
O atenție specială ar merita-o, din partea organismelor de control, achiziția de aparatură tehnică care, se spune, ar fi fost făcută prin firme controlate de chiar soția lui Dan Doboș. De altfel, aceasta ar fi o tradiție în familia Doboș. Vă reamintim că similar a procedat Dan Doboș pe vremea când era directorul al Fundației „Iași Capitală Culturală Europeană”. Este, însă, un aspect care trebuie verificat de instituții abilitate.
Cheltuirea abuzivă/ discreționară a banilor publici
De notorietate este organizarea de activități foarte costisitoare și improprii pentru o bibliotecă publică, în cadrul Festivalului Teodorenii. Un exemplu: ceea ce este livrat public ca acțiune de degustare a unor produse tradiționale se traduce, în realitate, prin beții derulate în taverna din pasajul Hălii Centrale. Calitatea Festivalului este discutabil, an de an beneficiari fiind aceeași invitați, plătiți, desigur, pe drepturi de autor (Bogdan Hrib, Dănuț Ungureanu, Michael Hăulică ș.a..). E cel puțin bizară reinvitarea lor, ediție de ediție, în detrimentul unor cercetători de prestigiu, autori de studii legate de opera Teodorenilor.
Fotografiile făcute în cadrul festivalului atestă că, an de an, publicul este format din angajați ai Bibliotecii, aflați în timpul serviciului. Totuși, în raportările Serviciului Programe culturale figurează sute de participanți la festival, cauționându-se astfel, în mod fals, schema de personal a acestui serviciu, în condițiile în care birourile de împrumut se confruntă cu un număr insuficient de personal.
(..)
Mediocritatea programelor culturale
Calitatea programelor culturale derulate de Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași este, în general vorbind, mediocră, fără relevanță locală și națională. De relevanța internațională, din păcate, nici nu se poate vorbi. Situația este cu atât mai frustrantă cu cât, la capitolul acesta, instituții similare din România excelează, atrag fonduri pe care le cheltuie inspirat și util, sau dezvoltă relații interinstituționale cu biblioteci importante din Europa.
Vizibilitatea Bibliotecii la nivel de Iași tinde către zero, situație catastrofală în condițiile în care absența unui sediu propriu ar fi trebuit suplinită de ceea ce se numește „creare de eveniment cultural”. Din păcate, se decontează numirea în posturi cheie a unor oameni slabi profesional care, inevitabil, duc în derizoriu imaginea instituției.
Tratamente discriminatorii
În patru ani de mandat, s-a constituit o camarilă în jurul directorului, care este prost consiliat tocmai de cei mai nepregătiți angajați. Principalele calități cerute sunt obediența și rezistența la băutură. În dese rânduri, în birourile din clădirea fostei Materna, pentru care contribuabilul ieșean plătește chirie serioasă, se organizează chermeze pentru director și gașca lui. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru (joi, 26 octombrie 2017) directorul și directoarea adjunctă de specialitate au băut în grup restrâns până târziu în noapte, în timp ce bibliotecarii de la relații cu publicul munceau și completau, sub amenințare, rapoarte de activitate din două în două ore și normări individuale de muncă.
Abuzuri
Personalul bibliotecii este urmărit pe camere de filmat, deși legea interzice acest lucru fără acordul angajaților și fără act adițional la contractul colectiv de muncă. Unei bibliotecare i s-a strigat în față că își aranja breteaua la sutien când nu o vedea nimeni. S-a ajuns în situație în care angajaților le este frică să meargă la toaletă.
Directorul urlă la bibliotecari de față cu utilizatorii, hărțuindu-i și creând o imagine revoltătoare în ochii publicului.
(…)
Desemnarea reprezentanților salariaților s-a făcut în luna octombrie prin niște alegeri false, distribuirea în comisii făcându-se personal de către director în funcție de interese.
Promovarea unor persoane incompetente: spre exemplu, după ce fostul șef de serviciu a fost constrâns să demisioneze, la Serviciul Săli de lectură și Depozit a fost numit interimar fostul administrator Cornel Tudorachi, o persoană incapabilă să completeze un tabel în Excel (se poate testa) și fără nicio cunoștință de specialitate. Asta în condițiile în care fișa postului este una de mare răspundere, având în gestiune depozitul de patrimoniu, estimat la peste cinci sute de mii de euro. Mai mult decât atât, la mai puțin de o lună de la numirea în funcție, Cornel Tudorachi a beneficiat și de un premiu consistent în bani.
Vânarea metodică a persoanelor indezirabile este una dintre preocupările de bază ale direcțiunii. Astfel, Dan Doboș a implementat rotirea personalului, metodă de tip comunist, ca o formă de pedeapsă și amenințare. În momentul în care un bibliotecar este considerat indezirabil sau a greșit pentru o vină imaginară, indiferent cât de bine pregătit este pentru postul pe care îl ocupă, este mutat în alte departamente și îi sunt alocate sarcini contrare pregătirii și experienței sale profesionale. S-a ajuns astfel ca persoane care au dat randament ani de zile într-un departament și au obținut performanțe să fie mutate în locuri unde face muncă subcalificată, spunându-li-se explicit că este vorba despre o pedeapsă. Paradoxal, vânați sunt, prioritar, angajații competenți, verticali, care refuză compromisul.
Misoginismul lui Dan Doboș este explicit și ia uneori forme traumatizante. Agresivitatea verbală, primitivismul comportamental, umilirea publică, presiunea psihologică, amenințarea directă sau voalată, execuția sumară – fac parte din metodele manageriale ale lui Dan Doboș.
În speranța unor cercetări și soluționări urgente ale acestor aspecte,
Vă mulțumim!
