În zilele Festivalului Naţional de Jale şi Secreţii Nazale, prilejuit de moartea ex-regelui Mihai, ex-primarele pesedist Costică Simirad a avut grijă să se bage în seamă, cum i-i năravul, povestind prostimii că, deşi e în perfuzii, ţine neapărat să zică nişte vorbe adînci, de vechi traseist politico-administrativ. Cum ar veni, Marcu Twain de Ghireni & Arcu ne-a comunicat, pe limba lui, parafrazînd involuntar & indirect, că regele e mort, şi nici buhaiul primărez nu se simte prea bine.
Peste ceva zile, la sindrofia aniversară a Consiliului Judeţean, moş Costică a apărut mega-suplu şi tras la faţă, de să nu-l mai recunoşti. Mai să crezi că vrea să fie prim-balerin în trupa coregrafică a Teatrului Balşoi. Iar de sărbători, cel care altădată ştergea pe jos cu toţi şi stuchea în toate părţile a dat un nou recital internetic, făcînd o figură de bunel blajin, care îi iartă pe toţi şi le cere iertare tuturor. Mulţi au oftat, probabil, mişcaţi de atîta smerenie, venită dinspre dinozaurul care a ţinut Iaşul pe loc vreo 15 ani, cu garnitură de circ şi mahala.
Mdaaa, cîte nu zice omul, cînd simte că se apropie funia de par … Moş Costică, decît să umbli cu aceleaşi vrăjeli ieftine şi expirate, mai bine te abţineai să mai pui mîna pe încă o sinecură grasă din banii noştri, ambalată în celofanul de consilier al primarului Chirica. Atunci, da, ar mai fi fost de crezut că te căieşti pentru tot răul făcut Iaşului. Aşa, concluzia e clară : din coadă de buhai parşiv, nu mai faci nici măcar sită de bumbac. Doar harapnic feisbucic.
Lucian Postu
