– despre primitivismul de peşteră cu wi-fi –
L-am cunoscut pe Bogdan Maleon … aşa ar trebui să încep şi eu, ca să fiu în ton cu goana după audienţă a celor care s-au înfruptat copios din cadavrele simbolice ale soţilor morţi în prima zi de Crăciun.
Ce cadou pentru necrofagii cotidieni … : un personaj cu funcţie importantă, mort într-o zi specială, împreună cu soţia lui, în circumstanţe bizare. În plus, un naş de cununie bogat, două alcoolemii mari şi alte detalii de acest gen, care i-au adus în extaz nu doar pe fanii ştirilor Pro TV de la ora cinci.
Da, despre necrofagi cotidieni e vorba. Cele două cadavre şi restul garniturii au fost doar ” cadoul ” de Crăciun pentru o mega-haită bipedă, compusă din felurite haite mai mici, legate de acelaşi primitivism cvasi-animalic. Iar cuvîntul-cheie pentru toată această viermuială mentală nu e ” crimă „, ci ” Crăciun „.
Fiindcă o scanare rapidă a junglei din jurul cazului Maleon le-a arătat chiar şi naivilor cît de mare e iluzia legată de efectul unui anume rabi Ieşua din Nazaret asupra dez-sălbăticirii omului. Dez-sălbăticire morală, psihologică, eventual şi intelectuală.
Necrofagia simbolică a fost, desigur, stratul cel mai evident, majoritar, al movilei cu mizerie dezgropată de moartea soţilor Maleon. Lîngă acest primitivism în stare naturală a stat cel soft, rafinat. Al oamenilor subţiri, cultivaţi, pentru care retorica ipocrită impune ca un mort să devină, automat, o persoană cvasi-impecabilă, un model pentru noi toţi. Ca şi cum decenţa în faţa morţii ar trebui să fie egală nu cu tăcerea sobră, ci cu făţărnicia cleioasă sau exagerarea grotescă. Ori cu isteria de bocet prefabricat.
Desigur, toate astea s-au văzut şi cu ocazia morţii ex-regelui Mihai. Dar detaliile cazului Maleon au făcut ca sălbăticia din adînc să ţîşneascà la suprafaţă într-un mod mult mai violent. Iar vestea cea mai aiurea ( una veche, desigur ) e cea legată de presupuşii oameni educaţi. Şi de reacţiile lor pseudo-civilizate. Sau de-a binelea jenante.
Desigur, educaţia nu e chiar sinonimă cu morala. Sau cu inteligenţa, cum s-ar crede.
Mai ales în societăţi precum cea romîneză, mult mai primitive decît vor să accepte. Evident, fiecare avem în noi stratul de moştenire din vremea dinozaurilor, mai subţire sau mai gros. Iar episoade precum cazul Maleon sînt o radiografie a moştenirii noastre sălbatice. Dacă nu vom accepta acest tip de radiografie şi ne vom iluziona cu colinde frumoase şi smerenii false, înseamnă că moartea lui rabi Ieşua e încă inutilă pentru mulţi.
Iar asta ar trebui să fie destul de evident, chiar dacă o spune un ateu ca mine. După cum spunea Cromwell, ” călăul lui Dumnezeu ” : ” Rugaţi-vă, dar păstraţi uscat praful de puşcă „. Shalom, cum ar fi zis rabi Ieşua, dacă n-ar fi fost omorît. Zilnic.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
