– despre tonele de găinaţ patriotic şi gramele de lucruri normale –
Pornite cu ceva timp în urmă, corurile de mugete patriotice pe tema centenarului unirii Basarabiei cu Romînia vor atinge apogeul decibelic şi tricolor acuş’, pe 27 martie. Da, mă ia greaţa de la ele, dincolo de faptul că în armata de patrioţi profesionişti sau sezonieri sînt şi cîrdurile tradiţionale de oameni sinceri şi naivi, care vor să nu vadă, sau se fac că nu văd, regimentele de lătrăi profitori. Adică aceia care sufocă, de 28 de ani, re-apropierea normală dintre cei care trăiesc în stînga şi în dreapta Prutului.
Nu, WC-urile din titlu nu-s o figură de stil, deşi ar putea fi. Din păcate pentru romînismul majoritar, de proastă calitate, ele sînt nişte WC-uri foarte reale. Fizic. Nişte WC-uri care, de 28 de ani, arată care e, de fapt, starea reală a relaţiilor dintre Romînia şi Republica Moldova : wc-urile din vămile de pe Prut. Nişte cutii de beton absolut dezgustătoare, incredibil de mizerabile, cu o lipsă de igienă ce aminteşte de Africa ori de străfundurile Americii Latine. Sau mai degrabă ale Americii Latrine, ca să fim în ton cu acele locuri mizerabile, gestionate sub drapel tricolor.
De 28 de ani, oamenii care trec prin aceste vămi se indignează de mizeria de puşcărie a acestor wc-uri. De 28 de ani, presa scrie despre această situaţie incredibilă. De 28 de ani, situaţia e aceeaşi, cu mici excepţii episodice, prezentate ca mari victorii.
Iar dacă Republica Moldova mai poate avea, cumva, scuza moştenirii sovietice, a sărăciei şi a haosului statal, ce scuză are Romînia, stat membru al Uniunii Europene ? Cum mai poţi combate propaganda anti-romînească şi anti-occidentală, venită dinspre Kremlin, cînd ditamai statul european şi democratic n-a putut rezolva, de atîţia ani, banala problemă a cîtorva wc-uri ? Mai poţi spune multe, atunci cînd unii pun vechiul refren cu romînii-ţigani şi puturoşi, argumentînd cu wc-urile greţoase din vămile romîneşti de pe Prut ? Mai poţi spune că Romînia nu e un stat debil şi idiot, dacă n-a fost în stare să rezolve un gàinaţ de problemă, taman la graniţa care o separă de un stat cu care, cică, ar vrea să se unească ?
Desigur, wc-urile mizerabile din vămile romîneşti de pe Prut sînt doar un vîrf purulent al idioţeniei tricolore. Recent, prefectul de Vaslui de plïngea, public, de starea jalnică a drumului din Vama Albiţa. Asta ca să fie reţeta completă : scapi de mizeria din wc-ul vămii, dai de gropile de la ieşirea din vamă. Ei, dar astea sînt detalii şi mofturi anti-patriotice. Doar Ştefan cel Mare nu folosea hîrtie igienică … Principalul e să ai un steag mare şi să strigi cît mai tare ” Uuuuniireeee ! ” şi ” Basarabia, pămînt romînesc ! „. Sau ” Uuniiree, nnaaaa’ ! ” , dacă eşti patriot din stînga Prutului şi ai cinstit un pahar patriotic. Pe urmă, dacă nu-ţi plac wc-urile din vamă, te poţi duce liniştit în popuşoi, ca oştenii lui Ştefan cel Mare. Şi Sfînt.
Cînd mai încep să facă bulbuci unionişti, lătrăii ca Băsescu, Chirica, Movilă & Co ar trebui daţi cu nasul în rahatul din vămile de la Prut. Rahat fizic şi simbolic, de care sînt vinovaţi, laolaltă cu toţi cei care au fost la putere în ultimii 28 de ani. Abia după ce vor curăţa acel rahat ar trebui să mai aibă dreptul de a consuma rahatul lor verbal pe tema unirii. Dar cred că mai repede vom vedea culoarea maro pe steagul naţional decît minunea asta.
Mda, aveţi dreptate, cred că m-am enervat degeaba, probabil influenţat de perfidele mecanisme ale Kremlinului. La urma urmei, noi sîntem un popor de agricultori, iar balega umană e şi ea un îngrăşămînt natural, benefic probabil şi pentru re-unire. Îmi cer deci scuze pentru deranj şi vă urez un centenar fericit.
Da, miroase un pic, da’ v-am zis, e îngrăşămînt natural.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii ieşene. Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
