Gabriel Surdu e pensionar militar de duzină, traseist politic jenant, vînător nesătul, profitor cît cuprinde şi caraghios cît încape. Aaa, şi cumnat post-mortem cu Angela Similea. Această ultimă calitate îl face probabil să se creadă un fel de văr de-al doilea cu cele şapte arte clasice, plus şogor de drept cu Florin Salam, Sorinel Puştiu’ şi Gigel Fermecătoru’.
Cu un asemenea bagaj estetic în raniţa de mega-plutonier-major, actualul PSD-ist Surdu s-a simţit obligat să intervină într-o discuţie feisbucică despre Uniunea Scriitorilor, prin intemediul unui comentariu absolut hilar, din care am decupat următorul fragment : ” Iasul prin voi,oameni ai răbdării așezării literelor din cuvinte in fraze meșteșugite,a menținut mintea cititorilor într-un continu exercitiu,impiedicindo sași piardă tinerețea „. Artă şi precizie, frate !
E drept, în următorul comentariu, plotonerul pesedist s-a corectat şi a pus o liniuţă în „impiedicindo „. Dar în ” saşii ” de după asta nu l-au mai ţinut puterile. E şi normal : saşii vorbesc o nemţească tare îmbîrligată. Nu la fel de grea ca romîneza pentru pesedişti agramaţi, dar cam pe-aproape. În plus, omul are încă o scuză : în armată a fost transmisionist, deci e obişnuit cu alfabetul Morse – numai linii şi puncte, nici o literă.
Tov. plotoner Surdu, nu ” fii ” trist : în doi ani şi restu’ zile, / înveţi litere civile. Hai liberare !
Lucian Postu
