Petre Andrei a fost un intelectual de calibru şi un om ghinionist. Petru P. Andrei a fost un om serios şi nu foarte norocos. Universitatea ” Petre Andrei ” a fost o chestie amestecată : fabrică de diplome şi bani, cu oarece garnitură de pedagogie. Acum e doar o tarabă ieftină şi gonflabilă, unde se vînd gogoşi sleite şi fumuri de trei parale.
Într-o asemenea ramă penibilă, de Swift amestecat cu Gogol, evident că pomenirea celor doi patroni spirituali ai universităţii nu se putea face, de Sfinţii Petru şi Pavel, doar la Cimitirul Eternitatea, ci trebuia lăţită pios şi pe teritoriul protejat de Sf. Facebook, aducătorul de like-uri. Ca să vază toţi moftangiii, toţi de-alde coate-goale, toată ma’alaua, monşer, cît de respect’oşi sînt ‘mnealor, musiu Doru Tompea, Sorin Bocancea etţetera etţetera. Plus damele aferente.
E de presupus că trupa circului ” Tompea ” nu le-a spus răposaţilor, în timpul pioşeniei faceboocizate de la cimitir, despre arestările pentru mînării cu diplome, suferite de mai mulţi şefi ai tarabei universitare. Sau de condamnările cu închisoare pe care le-au primit respectivii. Şi bine au făcut. Sărmanii Petre şi Petru P. Andrei merită măcar să se odihnească în pace. Fără să mai afle în ce gloduri penibile le-au tîrît numele moştenitorii lor de mucava.
