Aeroportul Iași este în plină dezvoltare. Numărul de curse externe din ce în ce mai mare îi determină pe ieșeni, și nu numai pe ei, ci și pe cetățenii din județele învecinate, să aleagă tot mai mult călătoriile cu avionul în detrimentul celor cu mijloacele de transport terestre. Dar, oare, știu toți la ce riscuri se expun în timpul zborului? Nu ne referim aici la pericolul unui accident aviatic, ci la organismul uman, care se comportă diferit la altitudini mari. De aceea, trebuie să aveți grijă la unele aspecte înainte de îmbarcare, astfel încât călătoria cu avionul să fie cât mai plăcută.
Afecțiuni cu riscuri
Pasagerii cu afecțiuni pulmonare precum bronșita, bronșiectaziile, emfizemul, fibroză chistică, pleurezie și pneumotorax ar trebui să evite călătoriile cu avionul. Cei din ultima categorie – pneumotorax – prezintă cel mai mare risc să moară chiar dacă la bord nu se află un doctor care să intervină în urgență. “Astmul bronșic este cea mai comună afecțiune întâlnită în rândul călătorilor și, de aceea, aceștia trebuie să evite călătoriile cu avionul în cazul instabilității bolii, a unei internări recente în spital, sau, dacă este imperios necesar să zboare, să aibă la ei medicația lor de bază și medicație de urgență. Nu mai vorbim și de un consult pneumologic în prealabil care să ateste siguranța călătoriei”, atenționează prof. univ.dr. Traian Mihăescu, șef de clinică la Spitalul de Pneumoftiziologie Iași.
Variațiile mari de presiune reprezinta unul dintre factorii importanți ce apar în timpul zborului. Acestea sunt resimțite de majoritatea pasagerilor prin înfundarea urechilor, ușoară cefalee sau greață – rău de mișcare. Cei mai sensibili la aceste modificări de presiune sunt pacienții cu afecțiuni din sfera ORL – sinuzite acute sau cronice, otite medii. Rinitele pot fi acutizate de aerul uscat generat de sistemele de ventilație și presiune din avion. “Pacienții pot avea obstrucție nazală, iritație a mucoasei rinofaringiene, uscăciunea gurii – poate apărea tusea seacă iritativă, dar, uneori, decongestionantele nazale administrate anterior călătoriei pot fi de real ajutor”, mai spune prof.dr. Mihăescu.
Sarcina, în general, nu pune probleme, în afară de cazurile de paciente cu sarcină pierdută în antecedente sau care au anemie ori frică de zbor. În ultimul trimestru de sarcină nu este recomandată călătoria cu avionul din cauza riscului mare de declanșare a travaliului la care contribuie spațiile înguste, aglomerația, centurile purtate obligatoriu, mai ales la decolare și aterizare.
Afecțiunile cardiovasculare, dacă sunt stabile și documentate, nu pun probleme
Stopul cardio-respirator, deși este rar ca eveniment apărut în cursul zborurilor, este fatal în 86% din cazuri. Intervenția este limitată în astfel de cazuri. Se face, deci, resuscitarea și monitorizarea pacientului. Daca nu se obține niciun răspuns, manevrele trebuie întrerupte după 20-30 de minute și declarat decesul. Atenție, doar un medic poate face asta! “Asemenea situații determină căpitanul aeronavei să devieze zborul și să facă aterizare de urgență în cel mai apropiat aeroport. Acesta ar fi protocolul care are unele excepții determinate de cantitatea de combustibil și de abilitățile pilotului de a realiza o aterizare forțată”, spune prof.dr. Mihăescu.
La infarct, manifestat prin durere toracică, dispnee, transpirații, greață și eventual vărsături, se poate administra cât mai rapid aspirină sau nitroglicerină, care sunt de obicei în trusa de prim ajutor disponibilă în aeronavă. În plus, din cauza modificărilor de presiune, apar și scăderi ale presiunii oxigenului în sânge. Acest parametru se poate ameliora prin coborârea avionului la o altitudine mai mică. Și această situație poate determina aterizarea de urgență.
Accidentul vascular-cerebral trebuie luat în considerare la pacienții cu manifestări neurologice recente.
Zborul cu avionul poate să agraveze și afecțiuni neurologice precum epilepsia. Crizele tonico-clonice pot fi determinate de scăderea presiunii oxigenului și de variațiile determinate de schimbarea fusului orar.
Nu trebuie uitate traumele fizice cauzate de turbulențele frecvente din timpul zborului. Cele mai frecvente sunt plăgi superficiale prin lovirea capului, luxații și fracture. Chiar și superficial, ele trebuie tratate. Aplicarea de comprese reci locale și analgezice fac parte din protocol.
Ce se poate face?
Agențile care vând bilete de avion ar trebui să aibă afișat mesajul “Sunteți pregătit de zbor?”. Acest mesaj ar trebui introdus și în cabinetele medicale de orice specialitate, dar mai ales în cele cu ramură chirurgicală. Tot aici intră și informarea pacienților înainte de efectuarea zborului despre posibilele riscuri la care se supun si despre unele reguli simple ce trebuie respectate: de exemplu, să nu consume băuturi alcoolice ori cafea în exces inaintea zborului. Tot agențiile de voiaj ar trebui să editeze broșuri cu informații sau să deschidă un Call center sau chat unde oamenii să adreseze întrebări la care să primească răspunsuri simple și la obiect.
Călătoriile cu avionul nu sunt recomandate următoarelor cazuri:
Nou-născuți mai puțin de 48 de ore (mai multe săptămâni pentru prematuri!)
Femei gravide din săptămâna 36 (săptămâna 32 pentru multipare)
Cei care suferă de
o Pneumotorax nerezolvat
o Angină pectorală sau dureri toracice de tip anginos
o Orice boală infecțioasă activă
o Boala de decompresie după scufundări
o Creșterea presiunii intracraniene
o Infecția sinusurilor
o Atac cardiac recent
o Accident vascular cerebral recent
o Intervenție chirurgical recentă (mai ales cea care lasă aer captiv în corp, care determină traumă abdominală, chirurgie gastrointestinală, craniofacială)
o Boli respiratorii cronice
o Dispnee de repaos
o Siclemie (o forma de anemie)
o Boli psihice necontrolate
