În condițiile în care un referendum care spune că Parlamentul ar trebui să aibă 300 de parlamentari zace în sertarele Parlamentului fără a fi pus în aplicare, referendumul pentru familia tradițională pare a fi o chestiune fără amânare pentru România!
M-am născut într-o familie tradițională. Am crescut cu ideea că familia e formată din mama, tata, frați, surori, extinsă la bunici, unchi, mătuși, verișori de toate gradele. Sărbătorile aveau un soi de nostalgie și de apropiere a tuturor celor anterior menționați. Aflu că-n octombrie ne paște un referendum care să stabilească… nimic, din punctul meu de vedere. Pentru că acest referendum nu va stârpi iubirea dintre oameni, fie ea chiar și între persoane de același sex. Trei milioane de oameni, dacă-mi amintesc eu bine, au semnat că sunt împotriva celor care se identifică LGBT. Să fie, oare, grija noastră sau a guvernanților ceea ce alții fac în dormitor? Unde-i intimitatea și viața privată pe care le tot invocăm ori de câte ori simțim să bariera ne este amenințată? Nu știu de unde a pornit această idee, însă din câte-mi amintesc eu, prin Codul Civil (sau cum era înainte stipulat în Codul Familiei), căsătoria liber consfințită se încheia între bărbat și femeie. Familia tradițională e amenințată, cumva? Să vă explic o chestiune… cu sau fără un act, iubirea dintre doi oameni nu va dispărea. Să nu vă imaginați că pe lângă noi nu trec persoane gay, însă știind în ce societate conservatoare viețuiesc, refuză să-și manifeste în public dragostea. Nu fac gesturi, nu deranjează sunt, dincolo de orice, la fel ca noi toți ceilalți- oameni. Poate asta e premisa de la care ar trebui să se plece în analiza oricăruia dintre noi. Pe mine m-au oripilat dintodeauna tandrețurile publice făcute indiferent de vârsta pe care amorezii o au, fie ei fată și băiat. Mi-am întors privirea și am mers mai departe. Iar în cazul în care vă întrebați cum i-ați explica unui copil care vede pe stradă astfel de gesturi, gândiți-vă cum îi explicați astfel de gesturi și când vorbim despre cuplurile hetero, mai ales într-o eră în care accesul la internet al copiilor începe să existe de la vârste extrem de fragede, la care noi de-abia descopeream păpușile și mașinile. Apoi, într-o Românie în care numărul minorelor care devin mame e în creștere, țara noastră ocupând un loc fruntaș la nivelul mediei europene, într-adevăr, familia tradițională e cea mai gravă problemă de care ne împiedicăm în drumul nostru spre progres…
Persoanele gay credeți că nu s-au născut în familii tradiționale? Ba da! Și cu toate astea, de ce au alte orientări decât cele în baza cărora s-au dezvoltat? V-aș recomanda o carte… „Confuz” se numește și e a unui amic virtual, dacă-i pot spune astfel, căci în realitate nu ne-am intersectat niciodată. Vorbește despre cum a devenit el gay, cum de și-a dat seama că, de fapt, îi plac bărbații, cu toate că fusese până atunci numai cu femei, fără să-și fi imaginat vreodată că va trece de partea „cealaltă”. Totul e la nivel psihic, iar uneori, o simplă tentație sau nevoie îți poate da peste cap o viață întreagă și te poate trimite fix în acea zonă pe care tu o vedeai ca fiind o zonă de disconfort. Dar vă las s-aveți singuri curiozitatea de a citi o carte care nu e deloc pe gustul celor care nu pot digera limbajul neobrăzat al unui bărbat care a ales să-și pună cu asumare pe hârtie cea mai intimă parte.
Revenind, ce e de fapt acest referendum în legătură cu familia tradițională? Nu e decât un moft. N-aș vrea să spun al cui, dar intuiți…iar într-o perioadă în care țara arde la propriu din cauza mai multor probleme pentru care nu se găsesc soluții fezabile, acest referendum forțat nu pare decât un fel de praf în ochi aruncat mulțimii care-ar trebui să fie îmbuibată în perioada următoare cu campanii de informare cu privire la acest subiect. Intuiesc un rezultat covârșitor în favoarea familiei tradiționale, dar nu știu dacă pragul prezenței la vot de 50%+1 va fi atins. Se urnesc românii greu la urne o dată la patru ani când chiar ar trebui să fie interesați de cui încredințează orașul, comuna și țara o dată la patru ani, darămite acum, într-o chestiune de orgolii, care n-ar trebui, de fapt, să deranjeze pe nimeni? Tare interesant va fi… apoi, că tot am ajuns să menționez de țară, păi dacă tot e referendum, modificarea Constituției etc, scoatem și noi de la sertar referendumul cu Parlamentul de 300 de parlamentari din vremea lui Traian Băsescu? Dar cu inițiativa „Fără penali în funcții publice” ce facem? Că peste un milion de semnături nu-s de ici de colo, la urma urmei. Aș fi încântată să văd că și această inițiativă e votată „cu două mâini” de toate culorile politice, așa cum aproape c-am văzut ca solidaritate în problema familiei tradiționale. Dar mă îndoiesc. Oricum, votul e liber, opiniile sunt libere, doar că înainte de a vă aventura spre un vot ferm, gândiți-vă cum v-ați comporta dacă mâine, copilul vostru sau un oricare alt membru de familie ar veni la dumneavoastră și v-ar mărturisi că a dezvoltat o pasiune pentru o persoană de același sex. Ce i-ați spune? Cum ați reacționa? Ați uita legătura de sânge doar pentru că nu e cum v-ați creionat voi normalitatea?
