Vizita președintelui de la Ankara are loc după expulzarea, luna trecută, a şapte profesori turci din rețeaua de licee „Orizont” din Moldova, condamnată de organizațiile pentru drepturile omului.
Erdoğan ajunge la Chișinău pentru a participa la inaugurarea cladirii președinției care a fost reparată în ultimul an din banii donați de guvernul turc. Acest fapt s-a întâmplat după o întrevedere a lui Igor Dodon cu Erdoğan în Turcia, în una din multiplele vizite făcute de președintele Republicii Moldova la Ankara. E adevărat, nimeni nu cunoaște care este suma achitată de turci pentru reparația clădirii președinției distrse în revolta din aprilie 2009. Însă reparația acestui edificiu a fost unul din punctele cele mai importante pe care și le-a trasat Dodon atunci când a devenit președinte.
Igor Dodon, președintele Republicii Molodva, 18 mai 2017: „Clădirea distrusă a Președinției este emblema puciului din 7 aprilie 2009, care a adus la guvernare inclusiv miniștri din această coaliție. Consider că Președinția este un important simbol de stat, care trebuie reparat. Mai ales că există surse financiare de la partenerii externi, fără a fi cheltuit niciun leu din buget”.
Și Vladimir Plahotniuc s-a văzut cu Erdoğan
După ce Dodon a obținut finanțare pentru reconstrucția cladirii președinției, în septembrie 2017, și controversatul lider al guvernarii de la Chișinău, Vladimir Plahotniuc s-a întâlnit cu președintele Turciei.
Comunicat Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova: ”Cei doi oficiali au discutat aspecte ce țin de cooperarea dintre Republica Moldova și Turcia, punând un accent deosebit pe impulsionarea cooperării economice și creșterea investițiilor turce în țara noastră. În acest context, s-a vorbit despre dezvoltarea subzonelor economice libere din Comrat și Ceadîr-Lunga.”
Noua clădire reconstruită a președinției de la Chișinău urma a fi dată în exploatare acum jumătate de an, însă inaugurarea s-a amânat de două ori. Analiștii de la Chișinău fiind convinși că acest lucru este legat de faptul că guvernarea de la Chișinău nu a pregătit adevărata ”plată” pentru vizita președintelui turc.
7 profesori în schimbul unor avantaje economice
Luna trecută, opinia publică de la Chișinău a fost bulversată de noutatea că şapte profesori turci care activau de mulți ani în cadrul unor licee private au fost scoși cu forța din Republica Moldova și dați pe mâna autorităților turce. Recent, premierul moldovean Pavel Filip a recunoscut că președintele Turciei a cerut de două ori închiderea liceelor „Orizont”, dar a insistat că expulzarea profesorilor în Turcia nu a fost rezultatul presiunilor liderului de la Ankara.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, 6 septembrie 2018 „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declarați indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova”.
Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a spus că cei șapte cetățeni turci sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă. Angajații liceelor Orizont care există în mai multe țări sunt vânați peste tot în lume de regimul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care îi consideră aliați ai rivalului său autoexilat în Statele Unite, clericul Fethullah Gulen.
Un președinte de după gard
Transmiterea forțată a unor cetățeni turci, dintre care unii munceau de mai bine de 25 de ani pe teritoriul Republicii Molodva, regimului autoritar turc a fost interpretată la Chișinău ca fiind adevărata plată pentru reparația clădirii președinției. Acest lucru este însă negat cu vehemență de autoritățile moldovenești, Igor Dodon ajungând să acuze presa de standarde duble în cazul expulzărilor.
Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, 6 septembrie 2018: „Nu ne mai uimesc standardele duble ale presei. Au fost expulzări mai urâte, pe criterii strict politice. A diplomaților ruși, de exemplu, la solicitarea Londrei. Guvernarea a executat atunci cerința occidentalilor, iar presa a tăcut sau a aplaudat. Acum, să așteptăm explicațiile instituțiilor, fără a cădea în interpretări gratuite și speculații politice sterile.”
Întâmplător sau nu, la scurt timp, tot Dodon anunța că, în sfârșit s-au finalizat lucrările la clădirea președinției și prietenul său turc, Erdoğan, vine la Chișinău. Imaginile care au apărut la Chișinău arată o clădire a președinției ascunsă după două garduri cu țepi și o fântână arteziană care nu exista până acum în fața clădirii.
Relația economică ce se transformă într-o apropiere politică
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-iunie 2017 volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova și Turcia a înregistrat suma de peste 200 de milioane de dolari, Turcia fiind plasată pe locul 49 într-un top al țărilor cu care Chișinăul are activități comerciale. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1.237 de companii mixte moldo-turce, capitalul social învestit fiind de 378 milioane lei. Aceste cifre însă ar putea crește în următorii ani, ori Chișinăul a ratificat în 2016 un Acord de liber schimb cu Ankara.
Cu toate aceste avantaje economice, este clar că autoritățile modovenești își intensifică acum relația cu Turcia și din interes politic, ori, după stoparea ajutorului acordat de către Uniunea Europeană guvernării de la Chișinău, conturile ministerului de Finanțe s-au redus mult.
Sunt voci care spun că guvernul ar căuta soluții pentru a reuși să plătească salariile și pensile, iar în situația creată, un ajutor din partea regimului totalitar de la Ankara ar fi foarte posibil pentru regimul politic hibrid tot mai vizibil la Chișinău. N-ar fi o mare surpriză ca Erdoğan să-l susțină atăt pe socialistul Dodon, cunoscut pentru relația de vasal cu Vladimit Putin, cât și pe oligarhul Plahotniuc. Ori miza ambilor, atât a lui Igor Dodon cât și a lui Vladimir Plahotniuc este de a nu pierde alegerile parlamentare anunțate pentru 24 februarie 2019.
