Infarctul constituie principala cauză de deces în România. Cu toate acestea, multe persoane ignoră sfaturile medicilor și a familiilor în privința păstrării unui stil de viață sănătos. Prof. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, medic primar la Institutul de Boli Cardiovasculare ”George I.M. Georgescu” ne explică ce este infarctul și cum apare această boală necruțătoare.
Aveți grijă de inima dumneavoastră, pentru că este motorul întregului organism! Mulți români nesocotesc sfaturile medicilor și a familiilor în privința păstrării unui stil de viață sănătos. Toate statisticile din domeniu arată că, în țara noastră, numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut este încă mult mai mare decât media europeană. Mai mult, infarctul constituie principala cauză de deces în România. Dar ce este infarctul și cum apare? Ne spune prof.dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, medic primar la Institutul de Boli Cardiovasculare ”George I.M. Georgescu”.
Semnalul de alarmă
Iașul și Moldova nu fac excepție de la această statistică sumbră. Institutul de Boli Cardiovasculare ”George I.M. Georgescu” este plin cu pacienți care suferă de angină pectorală – cea mai frecventă formă de manifestare a bolii coronariene ischemice, care predomină întreaga patologie cardiovasculară. ”Ca să fie mai ușor de înțeles, boala coronariană ischemică apare atunci când se îngustează sau se blochează arterele care aduc sânge oxigenat și nutrienți la mușchiul inimii. Aceste artere care înconjoară inima ca o coroană, pe parcursul anilor devin tot mai înguste și, cu timpul, pe pereții lor interiori se formează acele plăci de aterom, adică plăci de grăsimi calcificate. Cu cât arterele coronare se îngustează mai mult, cu atât scade fluxul de sânge oxigenat care ajunge la inimă. Diminuarea sau oprirea totală a irigației mușchiului cardiac cu sânge oxigenat și nutrienți se numește ischemie. De aici și denumirea de boală coronariană ischemică. Inima ”suferă” din cauza acestei ischemii”, ne spune prof. univ. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu.
Cum se manifestă
Această suferință a inimii se traduce cel mai des prin crize de angină pectorală – o durere care apare în osul pieptului în anumite situații, cel mai des la efort sau emoții puternice, când inima are nevoie să primească mai mult sânge. De exemplu, la un efort mai mare, cum ar fi urcatul unui deal sau a unor scări, fluxul de sânge care ajunge la inimă nu mai este suficient. Acela este momentul în care apare durerea în angina pectorală stabilă. ”Apariția anginei pectorale este un semnal de alarmă. Severitatea anginei se clasifică în funcție de tipul de efort la care apare angina, durata și frecvența episoadelor anginoase. Durerea cedează tipic la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual. Un episod obișnuit de angină pectorală durează de la două la zece minute”, adaugă prof. dr. Arsenescu Georgescu.
Pacienții le spun doctorilor că durerea a apărut după efort fizic atunci când aurcau pante sau cărau greutăți, ori urcau câteva etaje. În alte situații, o emoție deosebită sau un stres puternic au cauzat aceste crize de durere. ”Atenție! În timp, durerea poate să apară la eforturi din ce în ce mai mici: urcarea câtorva trepte, mersul obişnuit, efortul de îmbrăcare. Acest lucru trădează progresia bolii arterelor coronariene şi este necesar ca pacientul să se prezinte cât mai repede la medic pentru o reevaluare”, mai spune medicul Arsenescu.
În sezonul rece, uneori, durerea din angina pectorală poate fi declanșată și de temperaturile foarte scăzute. Primul contact cu frigul dimineața poate fi un factor declanșator. Este un semnal de alarmă că poate exista o angină pectorală. Pacientul care constată astfel de situații trebuie să vină la medic pentru adaptarea tratamentului la această formă particulară: angină de efort plus angină pectorală vaso spastică.
Durere de nota 7? E infarct
Foarte importantă este și intensitatea durerii. De exemplu, dacă durerea este foarte intensă – pe o scară de la 1 la 10, pacientul spune că depășește nota 5-6 și ajunge la 7-8 sau chiar către 10 – vorbim de o durere foarte violentă. De regulă, un pacient cu angină pectorală stabilă recunoaște imediat atunci când durerea este mult mai violentă decât de obicei. O astfel de durere foarte puternică, ce depășește 15 minute și nu răspunde la nitroglicerină, trebuie să aducă imediat pacientul într-o unitate de primire a urgențelor.
Infarctul miocardic se produce, de obicei, când fluxul de sânge spre o parte a mușchiului inimii este întrerupt complet. Pacientul prezintă o criză dureroasă, intensă și prelungită, cu transpirații, grețuri sau vomă și stare de rău. ”În acest caz se impune transportarea fără întarziere cu o ambulanță specială la un serviciu de urgență cardiologică. Diagnosticul anginei pectorale implică anumite investigații și analize de laborator care au ca scop confirmarea diagnosticului de angină, stratificarea factorilor de risc, stabilirea opțiunilor terapeutice și evaluarea eficienței tratamentului”, mai spune prof.dr. Cătălina Arsenescu.
Intervenție rapidă
Cu cât pacientul este mai bine educat, cu atât va ști să recunoască mai ușor aspectele care semnalizează agravarea unei angine pectorale stabile și să se prezinte la timp la spital. ”Dacă pacientul va ști să recunoască simptomele agravării unei angine pectorale, va ajunge mai repede la spital și șansele de a supraviețui și de a se reface după un infarct vor fi mult mai mari. În cazul unui infarct miocardic se efectuează coronarografia de urgență, care, în funcție de gradul de stenozare, este urmată de angioplastie coronariană, care presupune dilatarea cu balon a vasului afectat sau implantarea unui stent. Închei prin a sublinia că în infarctul miocardic acut cea mai mare parte din muşchiul afectat moare în primele 6 ore de la debut. Cu cât pacientul va ajunge mai repede la spital, cu atât mai mari vor fi beneficiile tratamentului realizat în urgenţă”, a punctat prof.dr. Cătălina Arsenescu.
