Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat asupra riscului izbucnirii unui război în Balcani, dacă UE ar lăsa să se estompeze speranţele de aderare a ţărilor din această regiune, relatează AFP.
„Dacă luăm Balcanilor perspectiva unei aderări, vom cunoaşte acolo ceea ce deja am cunoscut în anii 1990 şi aceasta, fără îndoială, mai devreme decât anticipăm„, a avertizat şeful Executivului european, făcând aluzie la conflictele care au însângerat regiune la vremea respective, scrie Agerpres.
Juncker a recunoscut că „drumul este încă lung” în vederea unei integrări a ţărilor din zonă la UE, progresele încă „insuficiente” la faţa locului nepermiţând să se aibă în vedere o aderare „înainte de 2025”, cel mai devreme.
Dar UE trebuie „să se ocupe în mod intens” de Balcani şi să nu lase să apară ideea „că nu suntem serioşi în privinţa perspectivelor de aderare”, în timp ce unele ţări membre nu-şi ascund reticenţele, a subliniat el.
„Terenul este încă fertil” pentru confruntări violente în această regiune, a apreciat Juncker, estimând că „lucrarea asupra istoriei anilor 1990 nu a fost făcută încă”.
Preşedintele Comisiei doreşte ca UE să propună ţărilor din zonă „un spaţiu economic unde ele vor putea evolua, în parte, în acelaşi mod ca atunci când ele vor fi într-o zi membre”.
Juncker a insistat totuşi ca „toate conflictele de frontieră să fie rezolvate înaintea oricărei aderări”, într-un mod în care „instabilitatea din Balcani să nu fie importată în UE”.
UE a început negocieri de aderare cu Serbia şi Muntenegru, în timp ce Albania şi Macedonia trebuie să se mulţumească în acest stadiu cu statutul de simple ţări candidate, la care mai speră să acceadă Bosnia-Herţegovina şi Kosovo.
Problema acestei foste provincii sârbe, care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, este considerată ca fiind una dintre cele mai explozive în Balcani. Bosnia-Herţegovina este la rândul său scena unor tendinţe naţionaliste, fărâmiţată între comunităţile bosniacă, sârbă şi croată.
Juncker s-a exprimat în faţa Parlamentului austriac cu ocazia unei vizite efectuate la Viena pentru festivităţile legate de a 100 aniversare de la crearea Republicii Austria în noiembrie 1918.
Serbia, pe drumul european
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat că se aşteaptă ca viitoarea rezoluţie a Parlamentului European (PE) privind Serbia să fie pozitivă şi să recunoască angajarea Serbiei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană şi apartenenţă la blocul comunitar.
“În mod clar şi fără echivoc, Serbia este pe calea europeană şi va continua aceasta, apărându-şi mândria şi demnitatea, precum şi viitorul cetăţenilor sârbi”, a declarat Vucic într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Belgrad cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, David McAllister, care este şi raportor al PE pentru Serbia.
Vucic a precizat că a discutat cu oficialul european despre situaţia din regiune şi că Serbia s-a străduit întotdeauna să aibă cele mai bune relaţii posibile, în pofida unor declaraţii care nu au fost întotdeauna cele mai prietenoase faţă de ea.
Preşedintele sârb s-a referit şi la problema Kosovo: ‘‘În ce priveşte factorii internaţionali, i-am spus dlui McAllister că nu ştiu ce vor ei de la Serbia şi că nu înţeleg la ce se aşteaptă, şi presupun că le este clar că Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo”.
La rândul său, McAllister şi-a exprimat speranţa că raportul său va fi adoptat cu o largă majoritate pentru a demonstra sprijinul clar pentru calea europeană a Serbiei.
Adresându-se presei după întâlnirea cu Vucic, McAllister a afirmat că vizita sa în Serbia a intervenit la momentul potrivit, precizând că votul în Comisia pentru afaceri externe a PE asupra raportului său va avea loc pe 9 octombrie.
McAllister a mai spus că dezbaterea asupra raportului în Parlamentul European la Bruxelles va avea loc pe 28 şi 29 noiembrie şi că a venit la Belgrad pentru a discuta detaliile finale ale documentului.
Menţionând că mai multe capitole din negocierile de aderare a Serbiei la UE sunt gata pentru a fi deschise, McAllister şi-a exprimat speranţa că aceasta ar putea avea loc la conferinţa interguvernamentală din 10 decembrie de la Bruxelles.
SURSA www.stirileprotv.ro
