După evenimentele de la sfârșitul lunii august, atunci când participanții Marșului Centenar au stat mai bine de două zile să poată trece frontiera României cu Republica Moldova, Guvernul României cerea explicații de la ambasadorul Republicii Moldova la București. Deputații români anunțau că vor mai multe răspunsuri de la oficialii moldoveni, urmând să discute în cadrul unei comisii situația critică de la frontiera de est. Chiar dacă a trecut mai bine de o lună de zile, nici la nivelul Guvenului, dar nici deputații români n-au adus claritate legat de incidentele create de poliția de frontieră moldovenească.
Un nou episod în acest lanț de bâlbâieli oficiale a avut loc pe 1 octombrie, atunci când George Simion a reușit să ajungă la Chișinău, după ce a avut o lună de interdicție pe teritoriul Republicii Moldova pentru că ar fi avut un comportament inadecvat în vama moldovenească. Acesta a reușit să stea la Chișinău mai puțin de 24 de ore. În seara zilei de 1 octombrie, liderul Acțiunea 2012 se pregătea să părăsească Republica Moldova, însă, în drum spre vama Leușeni, chiar la ieșirea din capitala moldovenească, a fost oprit de o mașină cu numere civile.
Bătut și dus pană la vamă de polițiști
Luat pe sus de câteva persoane care s-au prezentat ca fiind executorii unei decizii a Biroului de Migrație și Azil, George Simion a fost dus de în mașina acestora până la vama Leușeni. Hârtia pe care i-au înmânat-o anunța că cetățeanul român George Nicolae Simion este declarat ”persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cinci ani”.
În vamă, personalul specializat al Biroului de Migrație și Azil care l-a însoțit a comunicat vameșilor moldoveni despre decizia luată de autorități și a așteptat să vină cineva cu o mașină din România pentru ca George Simion să părăsească teritoriul Republicii Moldova.
Imediat după ce a fost eliberat, George Simion a plasat pe facebook imagini în care se vede că acestuia i-ar fi fost aplicate lovituri, iar hainele i-ar fi fost rupte.
Autoritățile române n-au intervenit
După evenimentele din noaptea de 1 spre 2 octombrie, Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău anunța că cetățeanul George Simion n-a cerut asistență consulară. De parcă poți face acest lucru în momentul în care ești oprit de niște persoane necunoscute și dus forțat spre vamă.
Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău: „Îl încurajăm pe domnul George Simion să utilizeze toate modalitățile legale pentru a clarifica situația dată. Este o decizie care îl vizează direct și personal pe domnul George Simion. Domnia sa este singurul în măsură să solicite autorităților competente din R. Moldova atât explicații, cât și posibilitatea de a solicita o decizie a unei instanțe de judecată.”
Decizii luate într-o zi
După expulzarea liderului unionist George Simion de la Chișinău, Biroul de Migrație și Azil moldovean a publicat un comunicat de presă în care spunea că nu a fost aplicată forța fizică față de cetățeanul român. În același timp, comunicatul nu precizează care au fost motivele pentru declararea lui George Simion ca fiind persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.
Biroul de Migrație și Azil: „Cetățeanului i-a fost adusă la cunoștință decizia privind declararea drept persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, conform Art. 56 al Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200 din 16.07.2010. Ulterior persoana a fost îndepărtată sub escortă până la punctul de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Art. 58 ale aceleiași legi”.
Din nou în fața justiției moldovenești
Este pentru a doua oară când George Simion este declarat persoană non-grata la Chișinău și primește interdicție de a intra în Republica Moldova. Prima dată se întâmpla în 2015, iar abia în 2016, după ce a atacat în instanță decizia Biroului de Migrație și Azil, liderul platformei unioniste Acțiunea 2012 a reușit să revină la Chișinău.
Și de această data, George Simion spune că nu va ceda. Până la sfărșitul lunii octombrie urmează să depună o contestație în instanță, iar acum este în căutarea unui avocat de la Chișinău care să-l reprezinte în fața magistraților.
Voci nemulțumite de expulzare
Între timp, autoritățile de la București se prefac că nimic nu s-a întâmplat, iar la Chișinău se aud puține voci care mai încearcă să facă față valului de derapaje ale guvernării conduse de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Liga Aleșilor Locali Unionisti din Republica Moldova: ”Condamnăm acțiunile de agresiune și expulzare a președintelui Acțiunei 2012, George Simion. Acesta a contribuit enorm la consolidarea relațiilor de colaborare a primăriilor de pe ambele maluri ale Prutului, fiind implimentate foarte multe proiecte în localitățile din Republica Moldova.”
Partidul Liberal Democrat din Moldova: ”PLDM condamnă expulzarea de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului român George Simion și se declară revoltat de barbarismul manifestat de angajații Ministerului de Interne la adresa acestuia. PLDM constată că organele de interne și securitate ale statului s-au transformat în bâtă politică a autorităților și îndeplinesc fără nicio rezervă rolul de inchiziție politică.”
Bucureștiul tace, Chișinăul face
Speakerul Andrian Cadu pare deja a fi desprins să comenteze expulzări, ori, acum câteva săptămâni găsea argumente și pentru expulzarea mai multor cetățeni turci de regimul Erdogan. De data aceasta, Candu nu s-a sfiit să apere acțiunile Biroului de Migrație și Azil vis a vis de George Simion.
Andrian Candu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova: „Nu aș trage concluzia că a fost vorba de comportamentul autorităților și nu comportamentul dumnealui. Aici rămâne de investigat și de văzut care e adevărul. Pentru moment nu mă pot pronunța, deoarece nu cunosc informații. S-a întâmplat recent și urmează să mă informez de la autoritățile statului. Informațiile respective vor lămuri situația.”
Între timp, regimul de la Chișinău a anunțat că are propriul proiect pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Oligarhul Vladimir Plahotniuc l-a prezentat ca având demunirea ”Pro Moldova”. Ce conține acesta încă nu este foarte clar, însă cert este că proiectul este unul cu mult substrat statalist și cu foarte puțină apropiere de Uniunea Europeană și de România.
