Jocurile pe calculator sau tabletă conduc la boli grave și chiar la deces, iar mai nou, moda selfie-urilor a dat și numele bolii numită selfită.
Asociația Americană de Psihiatrie a tras semnale de alarmă încă din 1997 privind o pasiune care s-a transformat în boală: cea a jocurilor pe calculator. Abia în ultimii ani, Organizația Mondiala a Sănătății a decis să acorde o atenție deosebită acestei patologii din cauza că s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri de morţi subite şi de simptome fizice asociate jocurilor pe calculator. În anul 2015, doi bărbați din Taiwan au murit din cauza jocurilor de tip maraton la distanţă de 3 săptămâni unul de celălalt. Primul a fost un bărbat în vârstă de 38 de ani, care a fost găsit mort după ce a jucat jocuri video timp de 5 zile într-un internet cafe din Taipei. Al doilea a fost Hsieh, un bărbat în vârstă de 32 de ani care a murit după un stop cardiac, după ce a jucat 3 zile fără oprire. Un alt caz, Anna-Lee Kehoe, o fetiță de 13 ani, a vorbit în mod obișnuit, a ieșit afară și a jucat cu Xbox 360 înainte de a spune: „Mamă, nu pot respira”. A suferit un atac de cord atât de sever, încît, în ciuda eforturilor de resuscitare, a ajuns în moarte cerebrală, fiind menținută în viață doar cu ajutorul aparatelor.
Borderline, acută și cronică
Rețelele de socializare abundă de fotografii făcute de adolescenți și tineri în cele mai neobișnuite ipostaze. Fenomenul a căpătat și un nume: selfita, termen care provine de la numele fotografiei – selfie. Medicii psihiatri americani au studiat această boală și au determinat 3 episoade principale: borderline selfitis – manifestare la limita normalului – care înseamnă realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice, fără ca acestea să fie postate pe rețelele de socializare. Acute selfitis – manifestarea acuta – înseamnă realizarea a cel mult 3 selfie-uri zilnice și postarea fiecăruia dintre acestea pe rețelele de socializare. ”Semnalul de alarmă trebuie să fie însă atunci când tânărul simte o nevoie incontrolabilă de a face selfie-uri în fiecare oră, și postarea acestora pe rețelele de socializare de mai mult de 6 ori pe zi. Se numește Chronic selfitis, adică manifestarea cronică severă”, spune dr. Anamaria Ciubară, medic psihiatru, profesor doctor la Facultatea de Medicină și Farmacie de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați.
De la distracție la moarte
Sindromul selfie trebuie interpretat la nivel individual și este întâlnit cu precădere la adolescenți. Ei trec prin modificări hormonale importante specifice vârstei și au o nevoie acută de definire a personalității. ”Să nu uităm de teribilismul acestei vârste. Din păcate, rețelele de socializare organizează concursuri cu premierea celor mai reușite, celor mai periculoase sau cele mai inedite selfie-uri. Acest lucru nu face decât să încurajeze tinerii la dezvoltarea sindromului selfie și, nu în ultimul rând, la expunerea la tot felul de pericole”, a completat dr. Anamaria Ciubară.
Presa din întreaga țară a relatat cazuri tragice de tineri care au sfârșit în timp ce își făceau selfie urcați pe vagoane de locomotivă, sau stând chiar în fața trenului ce vine. Cea mai recentă întâmplare s-a petrecut la Sibiu, acum câteva luni: un tânăr de 21 de ani, student la teologie, s-a urcat pe un vagon de marfă şi a fost electrocutat după ce, se pare, a încercat să-şi facă un selfie. Totul s-a petrecut sub privirile oamenilor care aşteptau trenul. Băiatul a suferit arsuri pe aproape jumătate din suprafaţa corpului şi s-a lovit în cădere la cap. În 2016, o adolescentă din Vâlcea și-a pierdut viața într-un accident rutier ,în timp ce se fotografia. Tânăra se afla alături de câțiva prieteni într-un autoturism în zona Vidra, când a ieșit pe trapă pentru a-și face un selfie. În acel moment, mașina a derapat într-o curbă și s-a lovit de un mal de pământ. Impactul a fost atât de violent încât fata a fost aruncată la câțiva metri distanță de autoturism, iar din cauza traumatismelor suferite, nu a mai putut fi salvată. Și exemplele ar putea continua…
Așa că, dacă te afli pe muchia unui hău adânc sau lângă o cale ferată și vrei să-ți faci un selfie, înainte de asta, gândește-te bine că s-ar putea termina foarte, foarte prost. În ultimii 6 ani, mai mult de 250 de oameni din toată lumea au murit făcând selfie-uri, conform unui studiu realizat de cercetătorii asociați cu All India Institute of Medical Sciences, un grup de facultăți publice de medicină din New Delhi.
Terapii individualizate
Nu se poate preciza o dată exactă când a apărut pasiunea pentru selfie-uri. ”Putem spune că o amploare crescută a fenomenului a apărut odată cu lansarea pe piaţă a telefoanelor mobile cu camera foto încorporată, pentru ca mai apoi să fie o adevarată explozie în momentul apariției smartphone-ului. Istoric, având în vedere că aceasta patologie este destul de strâns corelată cu trăsăturile de tip narcisistic, se poate afirma că originea acestei tulburări a fost observată încă din antichitate. Dacă această tulburare este o manifestare unică, foarte utilă s-a dovedit psihoterapia cognitiv comportamentală. Dacă însă este asociată cu tulburări de personalitate, schemele terapeutice se adresează patologiei de bază, componenta selfie, beneficiind de terapie adițională, în special psihoterapie”, a mai spus dr. Anamaria Ciubară.
În toate cazurile însă, familia are un rol hotărâtor. Cu tact, răbdare, și cu alternative la aceste obiceiuri bolnave, căci așa s-au dovedit în timp – se pote reduce efectele negative ale lor, așa încât adolescentul să devină un tânăr, și mai apoi, un adult pe care te poți baza.
