Fermierii ieşeni cu un ochi râd şi cu celălalt plâng

Au ţinut “piept” ani la rând secetei, dar parcă în 2018 fermierii se întâlnesc cu un fenomen greu de perceput. De mai bine de trei luni în sol nu mai este apă, iar temperaturile sunt atipice anotimpului. Seceta a pus stăpânire pe întregul judeţ. Fermierii au început să întoarcă sute de hectare de rapiţă. Se pierd zeci de milioane de lei în această perioadă, iar utilajele agricole sunt forţate din cauza solului uscat şi se strică adâncind gaura din buzunarele fermierilor. Singura salvare este ploaia, care nu dă nici un semn că ar apărea.

Culturile de rapiţă, întoarse

Fermierii ieşeni vorbesc deja de recolte compromise. Seceta a răpus aproape toată rapiţa din judeţ, iar mulţi ingineri şi-au întors deja culturile pentru a nu pierde şi mai mulţi bani.

 „Nu ne așteptam ca și toamna aceasta să avem așa o secetă. Problema este că nu a plouat de luni de zile și am fost nevoiți să întoarcem culturile de rapiță, care nu sunt puţine. Vorbim de aproximativ 150 de hectare de rapiţă. Ne-am luat gîndul de la ea. A fost singura soluţie până vine ploaia care parcă se lasă aşteptată. Nu ştim ce va fi în acest an. Însă, la cum decurg lucrurile, nu ne rămâne decât să aşteptăm să plouă pentru a ne face treaba”, a declarat inginerul agronom Ioan Râmbu.

Se pierd milioane de lei

În această perioadă fermierii caută soluţii pentru a-şi salva culturile, deşi nu prea au de ales. Vemea este cea care “dictează” în agricultură.

“Culturile sunt în pericol. Culturile de rapiță nu au ieșit, grâul și orzul nu au ieșit. Pot spune că doar 10 % din cultura de grâu a ieșit și aia parțial. Sperăm la Cel de sus, dacă nu vine și nu vine ploaia vom întoarce culturile. Este vorba de sute de hectare. Am cultivat 700 de hectare numai de grâu, care înseamnă cheltuieli de 2.300.000 de lei per total. Acum, pentru înființare, îngrăşămintele, sămânța și lucrările, ar însemna jumătate din această sumă, peste un million de lei. Dacă culturile nu intră în iarnă răsărite în sensul ieșirii chiar în forma de ace, nu mai vorbesc de 10 sau 15 cm, riscăm să pierdem tot. Atât timp cât intră nerăsărite sau răsărite numai ace, numai vârful, tot se pierde în jur de 25 % din producție. Este un handicap sigur. Dacă nu avem apă deloc, suntem morți. Toate culturile sunt compromise. Este un fenomen greu de înţeles. Nu plouă de 70-80 de zile, nu sunt nici brume, nici temperaturile nu sunt de toamnă. Sunt fenomene nespecifice toamnei, până şi vânturile sunt calde şi usucă şi mai mult solul. Problema arăturii cu plugul clasic nu se poate face, în schimb noi suntem dotaţi şi cu aşa numitele scarificatoare, care au numai nişte ghiare. Şi cu ele poţi rupe pământul, nu se întoarce arătura”, a declarat inginerul agronom Ioan Buimac.

„Dacă nu plouă, lăsăm pământul aşa”

 Terenurile se lucrează cu greu, iar fermierii au investit sute de mii de euro în utilaje pentru a obţine performanţă. Însă nici aceste utilaje nu mai fac faţă solului uscat. Pierderile nu vor fi doar din culturi, fermierii riscă să cheltuie bani buni şi pe reparaţiile utilajelor.

“Eu nu am semănat rapiță. Îmaginați-vă dacă de pe 18 iulie și până pe 30 octombrie,  doar 5 litri de apă la metru pătrat, dar asta au fost în trei zile sau patru. Nu a mai plouat din 18 iulie, trei luni și două săpămâni. Am băgat la arat tractoarele, într-o oră fac doi kilometri. Nu avem ce face. Sunt două variante. Dacă nu mai plouă deloc, lăsăm pământul așa. Dacă nu avem umiditate suficientă în primăvară nu avem cu ce să mai lucrăm. Am ajuns să lucrăm cu utilajele ca pe vremuri. Cu cinci tractoare pe care le am pentru arat, în loc să fac 30 de hectare pe zi, am făcut 16 hectare. Eu am avut totuși noroc și am arat după grâu”, a declarat inginerul agronom Constantin Plumbu.

Recolte puține, calitate inferioară

Valul de aer tropical pare să prelungească seceta în România. Se pare că anul acesta au fost cele mai călduroase zile de octombrie din ultimii 60 de ani. Chiar dacă va ploua, deja culturile sunt afectate de această perioadă secetoasă în procent destul de mare.

“Începutul anului agricol 2018-2019 nu este încurajator. Cele mai mare probleme au fost semnalate la cultura de rapiţă, în sensul că, din aproximativ 200 de hectare semănate, doar 20 au răsărit, însă chiar și pe această suprafață răsărirea este neuniformă. Pentru o bună răsărire a culturii de rapiță sunt necesare cantități de precipitații moderate, de până la 10 litri pe metrul pătrat, însă nici acestea nu și-au făcut prezența de la semănat până în momentul de fața.  Fiind semănată  în perioada 16-25 august 2018, la momentul actual rapița trebuia să fie în faza de 4-6 frunze, iar până la venirea iernii să aiba 6-8 frunze, pentru a asigura o bună rezistență la temperaturile scăzute și reluarea ciclului de vegetație în primavară. Daunele produse ajung undeva la 1100-1150 lei/ha fără a lua în calcul costul combustibilului și plata salariilor. Suntem nevoiți să întoarcem cultura și să luăm în calcul o cultură de primavară pentru suprafața afectată. O alternativă ar fi fost să semănăm grâu, însă am atins cota de suprafață necesară cu această cultură. Nici la cultura grâului nu stăm prea bine, procentul de răsărire până în momentul de față fiind zero.  Nu ar fi atât de îngrijorător pentru cultură însa prognoza meteo pentru săptămânile următoare nu semnalează nici măcar un strop de ploaie! Nu ne rămane decât să sperăm că ploile vor ajunge și în zona noastră”, a declarat Alexandru Răcilă, inginer agronom.

“Trebuie să găsim soluţii”

 Ministrul Agriculturii, Petre Daea a declarat pentru ziarul 7 Est că seceta face prăpăd în culturile argicole, dar în acelaşi timp face un apel către fermieri să întoarcă culturile acolo unde este cazul.

“Este vorba de o situație din lipsă de apă din sol nu dă perspectivă culturii, iar fermierii își iau măsurile de siguranță, întorc cultura ca să folosească terenul pentru altă cultură care să dea perspective de reușită. Tot timpul în agricultură suntem în risc. Noi luăm măsurile dictate de natură și în interesul fermierului pentru a câștiga prin cultivarea terenului. Sper ca acest moment să fie unul pasager, adevărat cu efecte asupra culturilor. Sunt posibilități de înființare a altor culturi, pentru că seceta aceasta se va menține tot timpul de acum”, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. 

În judeţul Iaşi în pericol ar fi aproximativ 50.000 de hectare. O parte din fermieri au început deja să întoarcă culturile şi aşteaptă să fie salvaţi de ploaie.

Însămânţări culturi de toamnă