Puțini cunosc astăzi că, în somptuosul palat care adăposteşte Muzeul de Artă al Republicii Moldova a funcţionat altădată o şcoală de fete renumită pentru calitatea şi pregătirea corpului profesoral. Istoria edificiului principal în care este găzduit actualul Muzeu Național de Artă Al Moldovei începea în anul 1901 și este strâns legat de numele principesei Natalia Dadiani.
Natalia Godlevschi (1865 – 1903), născută în familia unui boier cu moșii de prin părțile Tighinei, devine cneaghina Dadiani prin căsătoria cu Beglari Giorgi Davit, descendent al unei familii nobiliare din Abhazia, o regiune a Georgiei. Absolventă a Gimnaziului de fete „Narodavskaia” (Şcoala nr.1 de fete), Natalia Godlevschiva predă geografia la această instituţie până când decide să pună bazele propriei şcoli. În 1894, şcoala condusă de cneaghina Dadiani funcţiona într-o clădire veche, cu un singur etaj, inconfortabilă şi neîncălzită corespunzător. În 1901, cneaghina a ridicat din fonduri proprii un local impunător, care astăzi este sediul central al Muzeului de Artă din Moldova.
Cea mai bună școală pentru fetele din Basarabia
Clădirea, în stil eclectic, inspirat din goticul florentin, este opera lui Alexandru Bernardazzi, arhitect-şef al oraşului Chişinău în timpul mandatelor primarului Carol Schmidt. Şcoala se afla pe strada Carol I (azi 31 august 1989), colţ cu Ferdinand (Puşkin). Localul era spaţios, elegant, cu sălile de clasă mari, curate, luminoase. Sala festivă era folosită şi ca sală de gimnastică. Exista un cabinet pentru ştiinţele fizico-chimice şi naturale şi o cameră separată pentru bibliotecă.
Gimnaziul de fete nr. 2 și-a deschis ușile în 1901, iar peste doi ani, fondatoarea acesteia, Natalia Dadiani, va deceda, iar întreaga sa moștemirea va rămâne acestei insituții de învătământ. În anii interbelici, școala de fete va deveni Liceul Dadiani, în amintirea principesei Natalia Dadiani. După unirea Basarabiei cu România, dintr-o şcoală exclusiv rusească, liceul Dadiani devine una românească. Această instituţie a fost un exemplu de toleranţă etnică şi religioasă, care a contribuit mult la dezvoltarea învăţământului de fete în Basarabia interbelică.Liceul „Principesa Natalia Dadiani” în anii interbelici era considerat drept cea mai bună școală secundară de fete din Chișinău.
Comuniștii preiau clădirea pentru sediul Comitetului Central
Clădirea a servit ca sediu pentru gimnaziul de fete până în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când partea superioară a fost deteriorată. După război, devine sediul al Comitetului Central al Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Din 1964 aici se mută Palatul Pionerilor și al elevilor, iar aripa stângă găzduiește Societatea republicană „Știința”. În 1976, în interiorul clădirii este amenajat Muzeul de istorie al Partidului Comunist al Moldovei. Astăzi, clădirea este sediul Muzeului Național de Arte din Moldova.
O frumusețe arhitecturală renăscută din banii românilor
Muzeul Național de Artă de la Chișinău păstrează o colecție de 39 de mii de opere de artă din secolul 15 şi până în prezent. O adevărată comoară pentru generația noastră, care însă cu greu a putut fi scoasă la lumină. Peste 13 ani de zile, din 2003 până în 2016, Muzeul Național de Artă s-a aflat în renovare. Chletuielile pentru restaurarea Muzeului Naţional de Artă au fost acoperite din grantul de un milion de euro acordat de Guvernul României, iar autorităţile de la Chişinău au contribuit cu 21 de milioane de lei. Lucrările de renovare au început în 2014, iar deja în 2016, publicul se putea bucura atât de comorile de artă, cât și de bijuteria arhitecturală a clădirii.
Tudor Zbârnea, directorul Muzeului de Arta din Chișinău pentru Europa Liberă: ”Avem 6445 de metri pătrați, iar noi funcționam în 3000 de metri, restul fiind închis la procese de restaurări. Dar și în aceste condiții noi trăim pe evenimentul cultural care ne face cumva să atragem cât mai mult public, și public divers. Muzeul restaurat cu sprijinul acestei finanțări acordate de Guvernul României va avea un impact foarte pozitiv și asupra formării publicului, și acordării unor drepturi publicului – să beneficieze de aceste bunuri care aparțin întregii comunități. Ele sunt deocamdată închise în depozit, noi le scoatem periodic. Dacă am avea o expoziție mai extinsă a fondurilor pe care le deține muzeul sigur că ar putea beneficia întreaga comunitate.”
În acest moment, Muzeul de Artă este singurul muzeu din Moldova care dispune de un sistem performant de menținere a climatului necesar pentru conservarea patrimoniului. Astăzi, publicul amator de artă poate vizita expoziția permanentă de Artă Națională care include opere din Colecția de Artă Religioasă și din Colecția de Artă Modernă și Contemporană, care au stat timp îndelungat în depozite.
