O viață printre copii

”Pediatria este una dintre cele mai frumoase specialități, întrucât lucrează cu cele mai inocente, mai gingașe ființe – copiii” – spunea, în urmă cu o lună și jumătate, medicul Marin Burlea. A fost poate unul dintre ultimele interviuri acordate ziariștilor, căci doctorul care salvase mii, zeci de mii, poate chiar sute de mii de vieți, nu mai putea fi ajutat să trăiască. Era grav bolnav, un cancer pulmonar depistat în urmă cu un an îl slăbea de puteri de la o zi la alta. A avut totuși putere să coordoneze Conferința ”Zilele Pediatriei Iesene N. N. Trifan”, care a avut loc în perioada 3-6 octombrie.

0
645
Doctor Marin Burlea

Doctorul, profesorul, omul Marin Burlea ne-a părăsit. Va rămâne însă în amintirea tuturor celor pe care i-a tratat, i-a vindecat, și cărora le-a alinat suferința. Redăm în continuare gândurile unor specialiști cu care a lucrat în decursul a peste 40 de ani de carieră, și reamintim și câteva cazuri care i-au adus faimă.

 

Doctorul Smaranda Diconescu i-a fost ucenic profesorului Marin Burlea. După exact 20 de ani petrecuți în umbra profesorului, cea care este acum șef de lucrari la Facultatea de Medicină Generală a ajuns să cunoască aspecte mai puțin cunoscute de alții: ”Venea întotdeauna primul și pleca ultimul. Avea o energie debordantă pe care noi, cei mai tineri, nu cred că am avut-o vreodată și n-o să putem să o egalăm vreodată. Ne spunea: la muncă trebuie să vii atunci când te vede șeful și nu te vede nimeni altcineva. Iar în zilele de sărbătoare – puțină lume știe – la ora 11 ne spunea: ”Toată lumea liber. Rămân eu, sunt de gardă”. Ne-a învățat să avem dubii și ne spunea mereu că în meseria asta dacă nu ai dubii, nu ai șanse. Ne-a învățat că nimeni nu deține adevărul absolut în medicină. A iubit meseria de dascăl și, chiar și după retragerea din activitatea de profesor la facultate, din 2014 încoace, continua să învețe studenți, iar cu studenții din ţările francofone vorbea o franceză perfectă. Îi plăceau culorile toamnei, îi plăcea muzica italiană, dar și muzica veche, de petrecere. Îi mai plăceau covrigii de Buzău și micii de la Poiana Sărată”.

 

Dr. Radu Terinte este succesorul profesorului la conducerea Spitalului de Copii. L-a cunoscut foarte bine și a avut multe de învățat de la el, pentru că, în ultimii ani, doctoral Burlea își păstrase biroul de la parterul unității medicale. Acolo, în fiecare dimineață, până la ora 10, când urca la Secția de Gastroenterologie, profesorul îi primea nu numai pe unii pacienți, dar și pe angajații din spital care veneau la el cu diferite probeleme administrative. Le oferea soluții tuturor. ”A avut un caracter extraordinar, o carismă, un caracter de lider extraordinar. Impunea prin simpla sa prezență. Avea un suflet de aur, ne cunoștea îndeaproape pe toți cei care îl înconjuram, ne știa și necazurile, și bucuriile, și problemele personale, și cele profesionale… Chiar mă miram cum Dumnezeu… o minte de om poate să le încapă pe toate. Oricât de apăsat sau supărat erai, atunci când simţeai că totul se năruie, intrai în cabinetul lui şi întâlneai acel chip luminos, acea faţă zâmbitoare şi parcă ceaţa se risipea şi lucrurile începeau să se aşeze, vedeai că există şi soluţii. Pentru noi, lucrurile acestea au însemnat enorm.

 

I se spunea “Tata”

Pentru medicul Marin Burlea, Spitalul de Copii Sfânta Maria era a doua casă. I-a iubit nespus pe copii, iar unii dintre ei, cei care petreceau mai mult timp în spital, îi spuneau ”tata”. Cazurile rezolvate de el l-au făcut cunoscut în toată țara.

Unul dintre ele îl reprezintă Adina, o fată din județul Suceava. Când a fost adusă la Iași, la Clinica a cincea Gastroenetrologie, la doctorul Marin Burlea, toată lumea credea că o să moară. Adina arăta la 19 ani ca un copil de 6 ani. Era o fărâmă de om. Se exprima greoi, nu știa să meargă ori să mănânce după ce mama ei – bolnavă psihic – o tratase până atunci ca pe un bebeluș. Cântărea 16 kilograme și măsura 118 centimetri, adică înălțimea unui copil de 6, 7 ani. Datorită tratmentului aplicat în spital, în cîteva luni a crescut în greutate. S-a transformat rapid într-o tânără domnișoară.

 

Fetiţa hrănită doar cu pufuleţi

Al doilea caz răsunător a fost cel al Florentinei, o fetiță din județul Vaslui, care la vârsta de 5 ani, cântărea cât un bebeluș de 4 luni. Pe Flori, mama ei a hrănit-o cu pufuleți, așa spuneau toți. Era speriată, nu vorbea, nici măcar nu știa să zâmbească atunci când a fost adusă la spital, în 2014. Au preluat-o repede medicul Marin Burlea, asistentele și infirmierele de la clinica de Gastroenterologie. După câteva luni, Flori s-a transformat total, iar când îl vedea pe doctor se lumina la față. Au fost împreună la o emisiune televizată. Copila nu știa prea multe atunci, nu-și dădea seama unde se află, dar în momentul în care profesorul Burlea a început să povestească despre ea, fata a exclamat: ”Tata!”. Prezentatorul emisiunii a fost siderat. A uitat tot ce voia să spună… Succesul a fost maxim!

 

Tratat cu ciocolată

La doctorul Burlea veneau copii din Constanța, Galați, Brăila, Craiova… Părinții lor îl văzuseră pe medic la televizor. I-a mers faima că vindecă boli grave. O faimă pe deplin justificată, pentru că le alina suferința tuturor.

Alt caz răsunător a fost al unui copil de 4 ani care, la fel, cântărea cât un bebeluș. Se întâmpla în anul 2017. Băiatul era atât de slab nu pentru că ar fi fost înfometat, ci pentru că nu putea să mănânce. Avea o malformaţie la nivelul esofagului şi începutul stomacului, la care se adaugă reflux gastroesofagian. Din cauza acestor probleme de sănătate nu putea înghiţi alimentele. Doctorul l-a operat, dar până la intervenția chirurgicală l-a hrănit cu ciocolată neagră. Cazul a făcut înconjurul țării.

În afară de pacienții care fără voia lor au ajuns vedete, medicul Burlea a tratat câteva sute de mii de copii. În anul 2014, când a împlinit 65 de ani, erau vreo 300.000 de copii. De atunci, s-au adăugat încă 100.000. Cam cât un oraș de mărimea Iașului.

Acesta a fost doctorul Marin Burlea. A plecat dintre noi mult prea devreme, în zi de sărbătoare, era Sfântul Dumitru. Avea vârsta de 69 de ani. 44 de ani petrecuți printre copii. A fost o viață printre copii.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments