Balcanii stau din nou pe un butoi cu pulbere. După ce în acest an s-a vehiculat ideea unui schimb de teritorii, acum Serbia și Kosovo par a fi la un pas de război și asta din cauza unei decizii controversate a autorităților de la Pristina.
Mişcări de trupe ale forţei internaţionale de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR) au fost observate joi, în ajunul votului pe care parlamentul de la Pristina îl va da unei legi privind crearea unei armate kosovare şi care riscă să alimenteze tensiunile cu Belgradul, informează AFP.
O corespondentă a acestei agenţii de presă a constatat că vehicule ale KFOR s-au deplasat joi dimineaţă în sectoarele majoritar sârbe, revenind în cursul după-amiezii în direcţia bazei lor. Circa 50 de vehicule ale KFOR au fost văzute în cursul dimineţii în oraşul divizat Mitrovica, deplasându-se către Leposavic, o altă localitate majoritar sârbă.
”Convoaie au fost trimise (miercuri) către Prizren”, în sud, şi joi ”către nordul Kosovo”, zonă populată majoritar de sârbi, a reacţionat într-o postare pe Twitter misiunea KFOR, adăugând că aceste deplasări de trupe nu sunt altceva decât ”o activitate clasică de antrenament, pentru a testa capacitatea unei desfăşurări rapide în întregul Kosovo”, în conformitate cu rezoluţia ONU ce stabileşte rolul acestei misiuni.
Aceste deplasări de trupe au fost remarcate cu o zi înainte ca parlamentul din Kosovo să voteze crearea unei ”armate” kosovare. În prezent, alături de poliţie, cei circa 2.500 de membri ai Forţei de securitate a Kosovo (KSF) sunt însărcinaţi în special cu misiuni de securitate civilă.
Autorităţile de la Pristina au în vedere să aloce anul viitor 57 de milioane de euro pentru bugetul acestei armate ce va avea în perspectivă aproximativ 5.000 de soldaţi, plus circa 3.000 de rezervişti.
Deşi forţa ei nu se va compara cu cea a armatei sârbe, decizia privind crearea acestei armate survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de UE se află într-un punct mort.
În spatele respectivelor taxe vamale şi al creării aşa-numitei armate kosovare preşedintele sârb Aleksandar Vucic vede de fapt o intenţie ”de a alunga poporul sârb din Kosovo”.
La rândul ei, şefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, şi-a manifestat speranţa ca Serbia să nu mai fie vreodată nevoită să-şi folosească armata, dar a avertizat că aceasta este totuşi ”o opţiune pe masă”, întrucât Belgradul nu va accepta ”o nouă curăţire etnică”.
Presa sârbă pro-guvernamentală a mers chiar şi mai departe cu retorica, scrie AFP, menţionând că una dintre aceste publicaţii a prezis pe prima pagină că ”războiul începe pe 15 decembrie”, a doua zi după respectivul vot, sau pe 31 decembrie, conform unei alte publicaţii.
Însă atât în Serbia cât şi în Kosovo o eventuală intervenţie militară sârbă nu este privită cu multă credibilitate. Ea ”nu este realistă la ora actuală”, afirmă analistul militar sârb Aleksandar Radic, în timp ce un alt expert sârb în chestiuni militare, Milan Karagaca, crede că afirmaţiile despre o posibilă acţiune de acest fel ar fi mai degrabă o ”manevră pentru obţinerea unei poziţii mai bune la viitoarele negocieri”.
De partea kosovarilor, premierul Ramush Haradinaj este de părere că ”Serbia nu va îndrăzni niciodată să-şi trimită armata în Kosovo” şi că ”un singur soldat american ar fi de ajuns pentru a o respinge”. El mai susţine că viitoarea armată kosovară nu va fi îndreptată împotriva Belgradului şi ea va avea ca obiectiv sprijinirea forţei internaţionale din Kosovo.
Alianţa Nord-Atlantică, ce are patru membri care nu recunosc independenţa autoproclamată a Kosovo (România, Spania, Grecia şi Slovacia), a promis că misiunea KFOR va continua să asigure stabilitatea în Kosovo, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat că iniţiativa creării armatei kosovare survine ”într-un moment nepotrivit”.
Pristina a primit însă singurul sprijin public care o interesează, acela al Statelor Unite, unde preşedintele Hashim Thaci a fost recent, notează AFP, adăugând că Rrahman Rama, comandantul KSF, a asigurat că decizia constituirii acestei armate a fost luată ”în cooperare cu partenerii noştri” şi că ea va fi echipată de SUA.
