Vă prezentăm mărturiile Ginei Bradea, una dintre cele mai cunoscute bloggeriţe culinare din România, despre perioada când făcea practică profesională în hotelul în care fiul cel mai mic al lui Nicolae Ceauşescu avea rezervat un întreg etaj.
Cel mai multe dintre relatările legate de viaţa lui Nicu Ceauşescu, fiul cel mai mic al soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu, abundă de detalii picante legate de modul lejer în care acesta privea viaţa, mai ales în aspectele ei amoroase. Deşi există şi surse care spun că Nicu era mai mult decât atât şi că femeile îi cădeau la picioare ca spicele în urma combinei, cei mai mulţi dintre cei care au fost în preajma „prinţului” din postura de oameni obişnuiţi povestesc despre o situaţia de-a dreptul cazonă, în care opţiunile oamenilor erau drastic limitate când venea vorba de poftele mai-marilor ţării. Câteva lucruri despre vremurile în care Nicu Ceauşescu îşi petrecea verile malul Mării Negre (în cunoscuta staţiune la Costineşti) ne-au fost povestite de expertul culinar Gina Bradea, care în urmă cu aproape cinci decenii a făcut acolo practica profesională şi a fost martoră la o serie de evenimente în care a fost implicat mezinul Ceauşeştilor.
Un etaj întreg pentru beizadeua lui Ceauşescu Se întâmpla în perioada 1981-1982, în plin avânt al Epocii de Aur, când poporul încă resimţea destul de puţin criza alimentară devenită proverbială pentru regimul Ceauşescu. Pâinea era la liber, la măcelării se găsea ceva carne, se putea mânca o friptură la restaurant. „Eu eram în clasa a IX-a, apoi în a X-a, la un liceu de alimentaţie publică din Galaţi şi, conform programei şcolare de atunci, făceam practică profesională pe timpul verii. Aşa se reuşea să se asigure personalul de deservire – ospătari, bucătari, cameriste şi altele – pentru sutele de mii de oameni ajunşi în concediu: cu o mulţime de copii de 14-17 ani care munceau gratis şi învăţau o meserie”, povesteşte Gina Bradea. La hotelul „Forum” din Costineşti, acolo unde Gina a făcut practică timp de două veri, Nicu Ceauşescu avea rezervat un întreg etaj (ultimul la clădirii), precum şi apartamentul numărul 1, iar rezervarea nu era una de convenienţă: fiul Ceauşeştilor ajungea des acolo.
„Atunci ni se părea de un lux exorbitant, dar acum ni s-ar părea o panaramă. Avea mobilier alb şi o mochetă din aia foarte groasă, roşu-vişiniu, aşa. Apartamentul 1 ni se părea un mausoleu, căci era foarte impozant şi rece totul”, îşi aminteşte Gina. Nicu „se servea” cu fetele care-i plăceau La „Forum”, Nicu Ceauşescu ajungea însoţit de foarte mulţi prieteni, cei mai mulţi fiind rude sau progenituri ale unor activişti comunişti de prim-rang, dar şi fotbalişti sau artişti. Uneori era un grup mai sobru, alteori mai pus pe chefuri şi distracţie. Aproape de fiecare dată, însă, tânărul Ceauşescu era însoţit de o femeie foarte frumoasă şi, deseori, foarte cunoscută: actriţă, cântăreaţă sau sportivă.
Se povesteşte că atunci când petrecerea era de burlaci (ceea ce se întâmpla când şi când), mezinul Ceauşeştilor nu se sfia să „se servească” cu una dintre fetele din rândul personalului. Gina spune că fetele în practică, aşa cum era ea, nu aveau astfel de probleme, dat fiind că erau mici (14-15 ani) şi nici măcar fiul dictatorului nu îndrăznea să atenteze la minore. „Fetele înţepeneau de spaimă. Nu pot explica prea bine nici acum spaima asta care te cuprindea când era vorba de miliţie, de securitate, de şefii ţării. Ne era o frică de nu mai ştiam pe unde să ne ascundem. Când venea Nicu Ceauşescu, toată lumea stătea drepţi în hotel”, îşi aminteşte Gina. „Munceam 16 ore pe zi, în teroare” Gina îşi aminteşte că personalul de la hotelul „Forum”, mai ales cel aflat în practică, avea un regim de lucru înfiorător, de 14-16 ore pe zi. „Lucram în multe zile de la 6,00 dimineaţa până la miezul nopţii. Îmi clăteam hainele înainte de culcare, iar dimineaţa le netezeam cu fierul de călcat. Când plecam, erau încă jilave, dar se uscau pe parcurs”, povesteşte Gina. Atât în timpul lucrului, dar şi în puţinul timp liber personalul era avertizat să fie foarte atent ce spune şi ce face.
„La Forum, în Costineşti, era plin de turişti străini şi de securişti. Ăştia ne spuneau să avem mare grijă ce vorbim, ce facem. Nu primiţi şpagă, nu vorbiţi cu ei, serviţi şi pa! Trebuia să fim cât mai sălbatici”, îşi aminteşte. Culmea este că şefii de sală le îngrozeau mai mult pe adolescente decât securiştii. „Ţi se spunea o singură dată şi trebuia să execuţi. Apoi se urla, puneeee mânaaa şi munceeeeşte! Nimeni n-avea timp să stea după tine, să-ţi explice, altfel decât pe un ton răstit şi categoric”, a mai rememorat Gina.
Românca Gina Bradea (50 de ani) are o poveste de viaţă atipică. A făcut carieră în ţara natală, a plecat de la nivelul de ospătăriţă şi a ajuns să lucreze la nivel managerial înalt, după care, brusc, s-a mutat în Italia şi a reuşit, de acolo, să se impună ca unul dintre cei mai importanţi bloggeri culinari români (portalul este se numeşte „Poftă Bună!”). Apoi, după alţi şase ani, la fel de surprinzător, a ales să lase baltă „Cizma“, să se întoarcă în ţară şi să pună bazele unei gospodării la porţile Deltei, în cunoscutul sat pescăresc Revărsarea. Gina fost atinsă şi de tentaţia cuvântului tipărit. Şi a izbutit, în 2016, să publice prima ei carte de reţete: „Poftă bună! – reţete simple, de mare efect”, la editura Herg Benet. Editura este în România, cartea este în româneşte, reţetele sunt strict româneşti. Doar locul unde s-a plăsmuit ideea era străin. Cartea, foarte lăudată de critici, este un fel de saga, scrisă cu mult tâlc, a mâncărurilor româneşti. În toamna lui 2018 a recidivat cu volumul „50 de reţete de post”, scoasă tot la Herg Bernet, în condiţii grafice excelente şi care a fost prezentată şi la Târgul de Carte „Gaudeamus“, ce a avut loc la Bucureşti, în noiembrie. Autoarea a fost prezentă şi în alte oraşe pentru lansarea cărţii, iar pe data de 1 Decembrie, de Ziua Naţională, la Alba Iulia, a gătit românilor alături de echipa condusă de Chef Radu Zărnescu.
