„Războiul” presei cu Google și Facebook a ajuns și în România exact când preluăm președinția Consiliului Uniunii Europene. Vor plăti giganții internetului pentru conținutul preluat sau problema va fi amânată? Libertatea a vorbit cu partizani ai ambelor tabere. Ambele s-au adresat Guvernului Dăncilă.
Penru prima oară, BRAT, organizația care grupează cei mai mari producători de știri și conținut online din România se pregătește să atace direct interesele :
Google și Facebook în România. Problema e una ajunsă deja pe agenda europeană. Presa vrea o ocotă din banii giganților internetului, susținând două lucruri:
Google și Facebook nu-și declară veniturile în țările de unde iau publicitate. O bună parte a audienței acestora este generată de știri pentru care plătesc din greu redacțiile.
Reforma drepturilor de autor, care au adus în atenția europarlamentarilor un „drept conex” pentru presă, se apropie de o decizie care ar putea să oblige giganţii internetului să plătească mai mult pentru conţinutul jurnalistic pe care îl utilizează și să determine platformele online să răspundă dacă încalcă drepturile de autor. Proiectul Directivei privind Dreptul de Autor pe piața unică digitală a stârnit controverse între editori de presă şi giganţii internetului. În septembrie, Parlamentul European a votat în favoarea proiectului Directivei, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, și a deschis, după 2 ani, perspectiva obținerii drepturilor pe care presa încearcă de ani de zile să le obțină.
Negocierile continuă în comisie trilaterală – Comisia parlamentară pentru afaceri juridice (JURI), Comisia Europeană și Consiliul European (care reprezintă toate cele 28 de state membre) – ce se întrunește pe 13 decembrie, la Bruxelles. Pentru un text definitiv care să stabilească dacă giganţii internetului vor plăti sau nu mai mult pentru conţinutul jurnalistic pe care îl utilizează, se așteaptă rezultatul negocierilor comisiei trilaterale. În urma negocierilor, textul va ajunge din nou pentru vot în Parlamentul European.
Negocierile sunt foarte sensibile. Trusturile de presă, care realizează conținut original, vor să primească drepturi de tipul celor pe care le au acum producătorii de muzică, de filme și de televiziune.
De cealaltă parte, Wikipedia, Google, Facebook și alte rețele sociale, dar și activişti pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online şi astfel ar afecta libertatea de exprimare. Editorii de presă europeni au transmis o scrisoare deschisă adresată Guvernelor celor 28 de state membre ale UE. Biroul Român de Audit Transmedia, din care fac parte editori de presă scrisă și online, agenții și distribuitori de presă, susține că poziția Guvernului României este necesară pentru a crește șansele adoptării articolului în forma adoptată de Parlament. De cealaltă parte, asociațiile din domeniul tehnologiei informațiilor și internetului cer Guvernului să susțină renunțarea la articolele 11 şi 13 din propunerea de Directivă şi să ceară oficialilor europeni consultări publice imediate cu toate părţile afectate de aceste articole.
Proiectul prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și votat de eurodeputați în septembrie 2018 propune modificarea articolelor 11 și 13 din Directivă. Plata producătorilor de conținut: Articolul 11 le oferă publisherilor şi publicaţiilor ocazia de a obţine venituri în momentul în care companii precum Google fac trimitere prin link la articolele lor, permiţându-le să ceară licenţe plătite. Pentru companiile de internet (motoare de căutare, rețele sociale, agregatoare) ar însemna obligația de a plăti ziarele și agențiile de presă de la care preiau și postează titluri și texte. Protecție în fața giganților internetului: Articolul 13 solicită platformelor, precum YouTube şi Facebook, să împiedice utilizatorii să distribuie fără licenţă articole protejate de drepturi de autor. Altfel spus, ar însemna ca aceste platforme să își asume, alături de utilizatori, și responsabilitatea, inclusiv juridică, pentru ce se publică în platformă.
Dacă după negocierile din decembrie nu se va ajunge la o decizie, problema ar putea ajunge în mâna României, care din ianuarie 2019 preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Guvernul României are acum două scrisori deschise – una din partea publisherilor și alta a ONG-urilor pro inovare și tehnologie – și trebuie să își exprime o poziție. „Industria de media s-a mobilizat greu, târziu. Există o uriașă fragmentare și concurență în presă versus un duopol Google – Facebook. Directiva nu e perfectă și e perfectibilă. Aceasta dă presei o mână de ajutor în plus în negocierea cu giganții IT. Nu e vorba de cenzură sau interzicere, așa cum e o campanie online acum cum că s-ar «interzice meme-le» sau s-ar bloca accesul la YouTube”, spune Dragoș Stanca, președintele BRAT. Asociațiile pro inovare și tehnologie au trimis recent o scrisoare deschisă Ministerului Culturii, în care cer să comunice public poziţia României față de Directivă. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, intenția Guvernului României ar fi să amâne o poziție până în mai 2019, când vor avea loc alegerile europarlamentare. „Nimeni nu dorește să își asume o poziție, mai ales că s-a schimbat recent ministrul, nimeni nu vrea să își lase amprenta pe așa ceva”, au spus sursele citate.
Guvernul e prins între interesele presei și cele ale giganților online, mult mai puternici pe piața românească decât se vede în actele de la ANAF. Google, de pildă, a declarat venituri de 1 milion de euro în România. Agențiile de publicitate estimează veniturile colosului undeva la 50 de milioane de euro, dar surse din BRAT susțin că „ele sunt cel puțin 100 de milioane de euro pe an”. 100 de milioane de euro pe an înseamnă aproximativ cât veniturile celei mai mari televiziuni de la noi, ProTV!
Conținutul original din presă difuzat online sau print se realizează cu cheltuieli. Toate cheltuielile legate de funcționarea redacțiilor – salarii, deplasări, utilități, abonamente la agenții, telefonie mobile – se acoperă din publicitate sau din numărul de accesări și vizionări ale articolelor. Conținutul produs de presă distribuit gratuit de alte companii pe internet fără licență înseamnă pentru redacție o valorificare la un nivel scăzut. Trusturile de presă susțin că, acum, din totalul veniturilor obținute pe piața presei online, 70% din venituri revin distribuitorilor de conținut și numai 30% celor care produc acest conținut. BRAT vrea să discute în ședinta Consiliului Director din 11 decembrie despre o eventuală poziție oficială a asociației.
Dragoș Stanca, președintele BRAT, spune că este vorba de conflictul de interese al giganților din tehnologie, Google și Facebook în special, dar și alte rețele sociale și motoare de căutare. „Când vine vorba de trafic și conținut, spun că sunt platforme. Când e vorba de monetizare, acționează ca o companie de media. Este un conflict evident. Directiva încearcă să rezolve acest conflict, lucru care complică modelul lor de business”. Industria de publishing își dorește ca pentru anumite materiale să fie tratată ca producătorii de muzică și film, adică să poată cere bani sau împărțirea banilor din publicitate. În Spania a fost o inițiativă legislativă locală, iar Google a suspendat serviciul Google News. Chiar și pentru Wikipedia ar fi o problemă, pentru că, deși e fundație și e gratuită, ei își iau informațiile diverse din reviste și publicații. Acum, acești giganți încearcă să își reducă riscul potential, spune Dragoș Stanca. Europarlamentarii trebuie să pună în balanță nevoia de inovare versus pericolul social ca presa de calitate să dispară și impactul acestui fapt. „Chiar și dacă se ajunge la o reglementare puternică, nu văd să fie afectate Google și Facebook în următorii 3 ani, nici alternativă la acestea”, mai spune Dragoș Stanca.
Asociațiile pro inovare și tehnologie cer Ministerului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, să comunice public poziţia României față de Directiva privind Drepturile de Autor pe piaţa unică digital. Acestea atrag atenția că propunerile de modificare a Directivei se va transforma într-un bumerang împotriva intereselor digitale ale României, descurajând inovaţia în zona digitală. Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, susține că modificările propuse vor afecta și România, pentru că, fiind vorba de o directivă, aceasta este obligatorie și va fi aplicată în cel mult doi ani de la adoptare în toate țările membre. În opinia lui Manolea, articolul 11 din Directivă propune „taxa pe link”, de care să beneficieze presa. „Problema e felul în care e definit acest drept drept, care e extrem de vag și pune sub semnul întrebării mai multe lucruri, cum ar fi: postarea unui link pe un forum, pe un site al unui ziar, pe o rețea social”.
Despre articolul 13, Manolea spune că se referă la „cenzura privaților” și dă mai multe exemple. „Orice platformă va trebui să includă un filtru prin care va trebui să găsească dacă ceea ce este partajat încalcă dreptul de autor. Practic, compania va fi și procuror, și judecător, și executor. Problema este că inteligența artificială nu este așa de avansată, iar un sistem automatizat nu poate lua în calcul o parodie, o caricatură sau informarea, respectiv atunci când se folosește un citat sau o poză pentru comentare”. De exemplu, o poză este protejată de dreptul de autor. Dar dacă i se pune un citat scris amuzant și apoi devine virală, atunci aceasta este o folosire legală a ei. YouTube are deja un astfel de sistem de filtrare, iar sistemul a atribuit drepturi de autor pentru mieunatul unei pisici. Un alt clip era cu telefonul Samsung Note 7, transformat în grenade care erau aruncate în adversari și explodau într-un joc. Samsung a dat jos clipul clamând drepturi de autor. Un altul a fost un discurs al unui europarlamentar, iar într-un alt caz era vorba de lecția unui profesor de drept fix despre legea dreptului de autor. Și a fost dată jos de pe YouTube deoarece profesorul a folosit exemple. „Se va ajunge la filtrarea conținutului aflat la limită. YouTube va ieși chiar câștigată pentru că are acest sistem și are înțelegeri cu organizațiile colective. Dar o să fie probleme în alte părți, cum ar fi la Wikipedia, pentru articole și poze sau GitHub, unde sistemul ar trebui să verifice automat dacă codul-sursă urcat este sau nu protejat de drepturi de autor. În final, conținutul la limită nu va apărea deloc pe site”, a explicat Manolea.
Alphabet, holdingul care controlează Google, a avut singur anul trecut venituri totale de 110,8 miliarde de dolari, iar Facebook are 40,7 miliarde de dolari. Google este controlat de fondatorii Larry Page și Sergei Brin, iar Facebook de către Mark Zuckerberg. Acesta din urmă are o avere estimată de revista americană Forbes la 71 de miliarde de dolari, în vreme ce Larry Page are 48,8 miliarde, iar Sergei Brin la 47,5 miliarde. Pe lângă Facebook, principalele rețele sociale la nivel mondial sunt Twitter, Instagram (deținută de Facebook – n.r.), LinkedIn (deținută de Microsoft) Snapchat, Pinterest, Google Plus, VKontakte (în Rusia) și WeChat (în China). Principalale motoare de căutare, pe lângă Google, sunt Bing (deținut de Microsoft), Yahoo (deținut de Verizon), Ask Jeeves (deținut de InterActiveCorp – IAC), DuckDuckGo, Yandex (în Rusia) și Baidu (în China).
SURSA www.libertatea.ro
