Copiii născuți prin cezariană prezintă un risc cu 20% mai mare să sufere de alergii, astm sau diabet decât cei veniți pe lume pe cale naturală. Iată ce alte riscuri mai există:
Ei au și un risc mai mare de obezitate, potrivit profesorului Yvan Vendeplas, șef la serviciul general de la Clinicii de copii din cadrul Spitalului universitar al UZ (Free University) din Bruxelles, potrivit Agerpres.
Nașterea, alimentația bebelușului și eventuala recurgere, în primele luni de viață, la antibiotice, au o mare importanță în dezvoltarea unui sistem imunitar optim, arată în acest sens UZ.
Acești factori influențează puternic felul în care se construiește flora intestinală a bebelușului încă din primele clipe ale vieții. Primele bacterii care se instalează în intestinele sale îi vor determina întreg sistemul imunitar „pentru tot restul vieții“.
Naşterea naturală, recomandată de către medici
Specialiștii recomandă mamelor să opteze pentru nașterea naturală și alăptare și să limiteze administrarea de antibiotice la copii când sunt foarte mici, afirmă profesorul Yvan Vandeplas.
În timpul nașterii naturale, copilul primește un întreg evantai de bacterii care nu se transmit la o cezariană, precizează el. Laptele matern conține și el bacterii bune (probiotice), precum și prebiotice, fibre care stimulează creșterea sau activitatea bacteriilor sistemului digestiv.
Nașterea naturală și laptele matern contribuie, prin urmare, la asigurarea la copil a unei flore intestinale optimale de început, crucială pentru sistemul său imunitar, în timp ce un exces de antibiotice are un efect nefast.
În ceea ce privește alimentația, în prezent se adaugă probiotice și/sau prebiotice în multe tipuri de lapte pentru bebeluși, lucru care nu se întâmpla înainte, spune Yvan Vendenplas. Astfel studiile de evaluare pe termen lung a laptelui matern și a celui industrial s-au desfășurat numai pe persoane care nu au cunoscut aceste evoluții.
Rolul probioticelor în alimentaţia bebeluşilor
Specialiștii în medicină se ocupă tot mai mult de rolul acestor elemente și de importanța florei intestinale, iar în prezent au loc transplanturi de microbiotă fecală la unii pacienți. Și industria își aduce o contribuție tot mai consistentă în acest sens, cu o eficiență variabilă.
„Dezvoltarea are loc în mod sălbatic și le-aș recomanda adulților care vor să ia probiotice prin suplimente alimentare să recurgă la produse pentru care există studii clinice. Consider că 80% din probioticele de pe piață sunt fără valoare“, a mai spus Vandenplas.
Știința trebuie să se ocupe mai mult în viitor de diferitele tulpini de probiotice și de specificul lor, precum și de efectele combinațiilor, a adăugat el.
