Managerii de la cele mai importante spitale din regiunea Moldovei au fost prezenți la Prefectura Iași la o ședință unde s-a dezbătut Masterplanul din Sănătate. Întreaga restructurare a sistemului sanitar, reducerea numărului de paturi şi multe alte schimbări vor fi produse în anii următori. Guvernul justifică în documentul Masterplanului faptul că există o lipsă a integrării în diferitele categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară nu are legături funcționale cu asistența medicală spitalicească, în timp ce promovarea sănătății și prevenția nu sunt legate de îngrijirea curativă), cu un puternic impact negativ asupra continuității îngrijirii. De asemenea, unitățile de asistență primară nu și-ar îndeplini în mod adecvat funcția de prevenție a bolii, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat iar serviciile de îngrijire comunitară sunt incapabile să-și îndeplinească rolul. Niciunul dintre directorii de spitale nu sunt de acord cu reducerea numărului de paturi şi nici al spitalizărilor pentru că există specializări care deservesc pacienților din toată regiunea. În tabelul de mai jos, regăsim cele mai frecvente afecțiuni cronice și incidența lor la 100.000 de locuitori.
Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2014
(cazuri la 100 000 de locuitori)
|
România |
Regiunea NE |
Bacău |
Botoșani |
Iași |
Neamț |
Suceava |
Vaslui |
Afecțiuni legate de hipertens iune |
11793.8 |
12537.1 |
12057.8 |
12005.2 |
12242.0 |
15416.1 |
12820.1 |
10559.6 |
Boli cardiace ischemice |
5734.9 |
5633.4 |
7067.3 |
5449.4 |
3614.2 |
6690.4 |
6400.3 |
5164.4 |
Diabet |
3667.7 |
3462.1 |
2955.6 |
2383.6 |
4039.2 |
3865.7 |
3957.5 |
2918.3 |
Ciroze și alte hepatite cronice |
1480.4 |
2274.4 |
2345.1 |
2209.4 |
2377.2 |
2047.4 |
1725.7 |
3182.5 |
Obezitate |
2105.2 |
1350.6 |
985.7 |
1319.1 |
3018.7 |
2579.3 |
2018.7 |
2396.7 |
Paturile din spitale, tăiate din pix
Şi acestea reprezintă doar o mică parte din afecțiunile grave tratate în spitalele din Moldova. Masterplanul prevede scăderea numărului de paturi pentru îngrijirea de boli acute din regiune până în 2020-2022, cu o creștere concomitentă a numărului de locuri pentru spitalizare de zi. O astfel de reducere se bazează pe: scăderea numărului de internări de la 19,8 la 100 locuitori cât este în prezent la 17,5 la 100 de locuitori în 2020. Totodată se vrea scăderea numărului de paturi de obstetrică pe motivul că natalitatea are un trend descendent. Guvernul mai vrea să reducă numărul de paturi pediatrice pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade. El propune niște unități de ședere de scurtă durată pentru a dezvolta un nou model, ca alternativă la spitalizarea automată, pentru evaluarea/observarea copiilor cu simptome/boli comune, ca de exemplu: febră, diaree, vărsături.
Spitalul pentru Copii „Sf. Maria”, se arată în document, va rămâne principalul spital regional de referință pentru serviciile de pediatrie terțiară de înaltă specializare din regiunea NE. Cu toate acestea, serviciile pediatrice de urgență vor fi disponibile și în viitorul spital regional (aproximativ 55 de paturi pediatrice, inclusiv chirurgie pediatrică și UTI). Pentru a evita suprapunerea serviciilor, un număr echivalent de paturi va fi retras din capacitatea totală a Spitalului Sf Maria (transferul acestor paturi către viitorul spital regional). În plus, numărul actual de internări și gradul de ocupare în spital, cu un număr de 29.681 de internări – rata de ocupare fiind de aproximativ 65%, lucru care, spun ei, oferă posibilitatea revizuirii modelului de furnizare a serviciilor, ajustarea portofoliului de activități și îmbunătățirea performanței, creșterea numărului de cazuri de internări de zi, internări de scurtă durată etc.
Conform planului, Maternitatea „Elena Doamna” ar urma să fie desființată și va fi transformată într-o altă unitate sanitară, de exemplu îngrijire paliativă sau pe termen lung sau centre pentru femei/copii abuzați. De asemenea, Maternitatea „Cuza Vodă” va avea şi ea de suferit pentru că vor fi reduse și de aici mai multe paturi.
Spitalele pentru cronici, cele mai afectate
Chiar dacă la Spitalul Clinic „C.I.Parhon” din Iași, anual sunt tratați 60.000 de pacienți, Guvernul vrea să reducă şi aici numărul de paturi.
„La momentul acesta, în patologia noastră nu este specificat numărul de paturi pe care Spitalul Regional de Urgență îl va avea în viitor, dar în condițiile în care, facând o medie simplă a Spitalului Regional de Urgență, ar rezulta o medie de 31 de paturi pe specialitate, în condițiile în care noi asigurăm întreaga patologie renală la nivelul județului Iași şi majoritatea cazurilor critice din întreaga regiune a Moldovei cu 145 de paturi pe cele două specialități nefrologie şi urologie, nu vedem cum ar putea fi acoperite aceste specialități cu 60 de paturi făcând media anterioară”, a declarat Bogdan Cojocaru, directorul Spitalului Parhon din Iași.
În aceeași situație se află şi Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” unde sunt demarate programe naționale pentru bolnavii de hepatită C, HIV SIDA.
„Era o adnotare pentru a se scădea posibil un număr de paturi. Sigur, ne-am susținut punctul de vedere împreună cu organizațiile sindicale de pacienți, pentru că atâta vreme cât noi facem indicatorii dar îi și depășim când veșnic suntem preocupați de faptul de a nu avea doi pacienți în pat, fiind vorba de un spital de boli infecțioase, la care adăugăm valuri epidemice cum a fost rujeola, cum a fost gripa. Sunt numai câteva motive pentru care nu poate fi vorba așa ceva”, a spus prof.univ.dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași.
Baza va fi Spitalul Regional de Urgențe
Noul Spital Regional de Urgențe va fi cea mai complexă structură spitalicească din regiune, unde vor fi tratate cele mai grave cazuri. Până când spitalul va fi construit, Spitalul „Sf.Spiridon” va rămâne pionul de bază în tratamentul pacienților. Masterplanul prevede ca în viitor, spațiile actuale să fie transformate în alte unități sociale. Viitoarea structură arhitecturală a acestui nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și raționalizarea. Acest lucru se va realiza printr-o grupare/centralizare a anumitor activități care în prezent sunt dispersate (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi acorduri de management clinic, inclusiv organizarea „polilor” medicali, prin gruparea personalului și echipamentului în diferitele unități medicale ale aceluiași „pol”. Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal.
Spitalul de Pneumoftiziologie va avea şi el de suferit. În viitor, acest spital va fi dedicat doar managementului pacienților cu TBC. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate la noul spital regional. Procesul de reconfigurare va include, de asemenea, o scădere a numărului de paturi de spitalizare, cu o creștere concomitentă a numărului de internări de zi.