Remember 4 martie 1977. Ce să (NU) faci in caz de cutremur. Un mic ghid de supravieţuire în caz de cutremur. Tot educaţie pentru sănătate. Pentru o reală eficienţă noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii.
Ce să faci şi ce să nu faci în caz de cutremur: în casă, pe stradă, în maşină şi în locurile publice? Ce ar trebui să conţină trusa de supravieţuire?
1. În casă: dacă te afli intr-o cladire ramâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protectia individuala prin trei mişcari simple: ghemuit, acoperit şi protejat.
E preferabil să vă ghemuiţi cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme şi să vă acoperiţi capul cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Vă puteţi asigura protecţie suplimentară adapostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spaţiu gol lângă ele în caz de prabuţire, şi cât mai departe de ferestre.
Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (între 2 paturi, două maşini, între două rânduri de birouri) ce delimitează aşa zisul triunghi al supravieţuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.
a) Dacă sunteţi în bucătărie, în primul rând închideti aragazul şi depărtaţi-vă de bufetul din care poate cădea vesela.
b) Dacă sunteţi în pat, rămâneţi acolo şi acoperiţi capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este aşezat patul nu e recomandat să aveţi tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucat ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii.
2. Pe stradă: Căutaţi spaţii cât mai largi şi asiguraţi protecţia individuală. Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Sub nicio formă nu vă adapostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.
3. În maşină: opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Evitaţi apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înalta tensiune.
4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinte) nu alergaţi catre iesire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă şi vecinii de pe rând.
Ce ar trebui să avem pregatit în trusa de supravietuire: apa, alimente uşoare şi compacte (bomboane cu zahăr, biscuiţi uscaţi), medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale.
Şi nu în ultimul rând, aţi văzut şi dumneavoastră, nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine.
Repetitio est mater studiorum. Predarea acestor ore de educaţie pentru sănătate ne va permite să ştim cum să acţionăm atât pentru a ne proteja pe noi cât şi pentru a-i salva pe alţii.
Legea mea privind orele de educaţie pentru sănătate este deja depusă în parlament. Asta după cele 58 de cutremure ce au avut loc şi anunţurile alarmante ale autorităţilor.
NB. În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata noptii ar produce peste 3400 de victime, din care 900 urgenţe absolute. Asta doar conform simulărilor.
