Ne plângem degeaba. Ne merităm soarta. Exodul medicilor este o problemă ce ar putea fi stopată de autorităţile indolente. Asta pentru că managerii de spitale nu ştiu că firmele de recrutare personal medical operează chiar sub nasul lor. Companiile lipesc afişe chiar în unităţile spitaliceşti din Iaşi şi prezintă, în linii mari, avantajele pe care le aduc aceste joburi în ţările din Uniunea Europeană.
Care sunt ofertele?
Ofertele pentru spitalele din Anglia sună destul de tentante. Acestea oferă contract de muncă englezesc pe perioadă nedeterminată, curs de pregătire şi calificare, asigurare hotel pe perioada cursului. Oferta pentru asistenţii medicali include minimum 35 de ore de lucru pe săptămână şi posibilitatea de a lucra până la 60. Pentru începători, grila de salarizare pe oră începe de la £8,20 şi £8,70/ orele de noapte şi zile de sărbătoare. Angajatorii din străinătate promit creşteri progresive de salarizare după nici patru luni. Ei pot câştiga până la £9,30 pe oră în funcţie de experienţă şi pensie privată, 28 de zile de concediu pe an plătite. Pentru spitalele şi azilele din Germania, se caută infirmiere şi asistente medicale, iar angajatorii spun că salarizarea începe de la 1.300 euro net şi se oferă cazare gratuită din partea angajatorului. Se cere limba engleză nivel conversaţional iar candidaţii care vorbesc limba germană, indiferent de nivel, au un avantaj. Singurul lucru pe care îl vor angajatorii este diploma de specialitate.
Pentru posturile de medici rezidenţi, lucrurile stau puţin diferit. În Germania, spre exemplu, este o nevoie acută de medici. O mare parte dintre cei de aici îmbătrânesc sau sunt în pragul pensionării, iar cei tineri preferă să lucreze part time. Statisticile arată că 13% din medicii din Germania lucrează cu jumătate de normă. Probabil că cea mai importantă cauză este faptul că locurile la facultăţile de medicină sunt limitate. Astfel, medicii din România sunt extrem de apreciaţi şi bine primiţi de către poporul german. Un medic poate caştigă între 50.000 – 285.000 de euro anual, în funcţie de specializare, mărimea clinicii în care lucrează, în funcţie de poziţia deţinută rezident, specialist, medic primar sau medic şef.
Există, totuşi, şi unităţi care nu le-au permis acestor firme să îşi distribuie ofertele publicitare în cadrul spitalelor.
„Pentru anul 2018, nu am înregistrat nicio cerere, iar în rândul asistenţilor medicali cred că avem una sau două cereri. Prima cauză cred că este faptul că salariile sunt din ce în ce mai mari în sistemul medical. Oamenii îşi fac nişte calcule. Chiar dacă e o diferenţă de salariu şi preţurile şi costurile vieţii sunt luate în calcul. Noi am încercat să nu avem o tangenţă cu aceste firme. Noi nu le-am permis accesul în spital sub niciun motiv, niciodată dar nici măcar nu au solicitat”, ne-a explicat dr. Radu Terinte, managerul Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” din Iaşi.
Spitalele din ţară rămân fără specialişti
Spitalul Sf.Spiridon este cel mai mare din toată regiunea Moldovei şi tratatează pacienţi din toate judeţele. Prof.dr. Diana Cimpoeșu, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Sfântul Spiridon” a declarat că exodul cadrelor medicale a fost stopat de către statul român în ultimii ani datorită creşterilor salariale importante. Cu toate acestea, încă de la intrarea în spital poţi găsi diferite afişe cu anunţuri pentru locuri de muncă în domeniul medical.
„În acest an nu s-au înregistrat cereri de plecare din partea medicilor și asistenților medicali pentru a lucra în alte țări din Uniunea Europeană. De-a lungul timpului însă, au fost numeroși angajați care au decis să își continue cariera profesională fie de medic, fie de asistent, fie de infirmier intr-o altă țară, într-un alt sistem medical. Sunt dintre ei și oameni care s-au întors sau au trebuit să dea concurs să ocupe un nou post în spitalul nostru dacă perioada de timp în care au fost plecați a depășit un an. Alții vin doar în vizită atunci când au vacanță. Cei mai mulți dintre ei sunt mulțumiți de ceea ce le oferă sistemul sanitar dintr-o altă țară europeană, sunt mulțumiți și sub aspect tehnic, și sub aspect profesional, nivelul profesional fiind foarte bun, și evident, sub aspect financiar”, a completat medicul.
Singurul impediment este dorul de familie şi de prieteni. Au existat situaţii în care medici sau asistenţi medicali s-au întors la fostul loc de muncă pentru că nu au reuşit să se adapteze.
„Cei mai mulți pleacă cu toată familia, și atunci nu suferă de dorul celor rămași acasă. În general, când revin în mijlocul colectivelor din care au plecat ne povestesc experiențe comparabile din punct de vedere al profesionalismului, dar uneori e vorba de tehnologii avansate sau de moduri de abordare a unor patologii mult mai fixe și mai integrate în protocoale medicale. Probabil că sistemul românesc, în următorii ani, va trebui să dezvolte mai mult această parte de a te încadra în algoritm și în protocoale, ceea ce va asemăna mai mult sistemul cu celelalte țări din Vest”, a mai spus prof.univ.dr. Diana Cimpoeşu.
Exodul, un fenomen în decădere?
Dacă până nu demult, sute de asistenţi medicali îşi pregăteau dosarul pentru a lucra la o clinică din străinătate, numărul lor a scăzut la câteva zeci, spun managerii de spitale.
„S-a cam stopat fenomenul. Adică mai sunt cei care vor să plece şi tinerii absolvenţi, din păcate, pentru că nu îşi găsesc de lucru. Cei care au de muncă în unităţile spitaliceşti nu prea mai pleacă. Nu prea mai e exodul de altă dată, de acum patru cinci ani, atunci plecau pe capete. Acum, mai rar. Pleacă din medicina de familie şi mulţi absolvenţi, atât de şcoli postliceale, asistenţi, cât şi medici rezidenţi care nu îşi prea găsesc de lucru. Posturile care se scot în instituţiile publice sunt relativ puţine iar instituţiile private scot, e adevărat, dar sunt relativ prost plătiţi, comparativ cu cei care lucrează în spitalele de stat”, a declarat Iulian Cozianu, preşedintele Sanitas Iasi.
Chiar dacă nu mai sunt tentante ofertele din străinătate, studenţii pot vedea care este mediul de lucru în străinătate prin programele Erasmus. Aici, ei au posibilitatea de a merge pe o perioadă de şase luni cu posibilitatea de extindere la un an la clinici din Spania, Anglia, Polonia, Ungaria şi Germania.
„Este un program care încurajează mobilitatea studenţilor în alte centre universitare către alte universităţi unde îşi continuă educaţia medicală în aşa fel încât îşi amplifică cunoştinţele atât cele medicale cât şi cele sociale. De 19 ani de când se implementează acest program la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” din Iaşi, au plecat peste 700 de studenţi” , a declarat Ivona Burduja, purtătorul de cuvânt al UMF Iaşi.
