Suntem într-un moment în care se vorbește apăsat despre autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș, am avut un protest inedit și avem nenumărate promisiuni ale autorităților (e drept, unele cu jumătate de gură). În mod evident, orice anunț ar face autoritățile, de aici și până la punctul în care vom vedea prima cupă de pământ săpată va mai trece mult timp!Subiectul autostrăzii, vital pentru regiune, ne aduce permanent în punctul în care ne întrebăm care sunt acele instrumente care, aplicate ca la manual, ar putea scoate economia Moldovei din eterna coadă a clasamentului național.
Așa cum există pungile de sărăcie din Moldova, există și pungile de prosperitate. Oricât am fi de critici, Iașul însuși a înregistrat în ultimul deceniu progrese vizibile și, cu toate minusurile încă existente, are șansa sa de a intra în clubul orașelor prospere ale României. Nu o va putea face însă de unul singur, orașele din regiune nu mai pot continua să „alerge“ fiecare pe culoarul său, ignorând adevărul că prosperitatea nu se poate obține insular. Și ne putem întoarce la nevoia de a avea o autostradă: construcția acesteia va asigura dezvoltare regională, ea nu se face pentru ieșeni, pășcăneni, romașcani, ci și pentru nemțeni, băcăuani, suceveni ș.a.m.d. Avem nevoie de toate proiectele de infrastructură enunțate, nu doar de unul sau altul: și de autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș, și de autostrada Bacău-Brașov, și de o cale ferată rapidă între Iași și București,și de terminal cargo la Aeroportul Internațional Iași, și de un nou terminal de pasageri pentru aerogara ieșeană etc.!
Nu doar lipsa infrastructurii oprește Moldova să se dezvolte (deși este, poate, cea mai dureroasă problemă atunci când vorbim despre investitori în unități mari de producție, cei pentru care a transporta marfă în cel puțin 12 ore de la Est la Vest se traduce printr-un cost pe care nu și-l permit atunci când elaborează un plan de afaceri), ci și lipsa unei strategii de promovare.
Nu în ultimul rând, problema este și una de mentalitate. Succesul unui oraș se măsoară și în numărul de locuitori noi pe care îi atrage. Forța de atracție se manifestă prin puterea economică, dar și printr-un foarte bun PR. Din păcate, despre Iași, ca să luăm acest exemplu, se vorbește foarte puțin la nivelul țării. Nici măcar reușitele notabile recente nu sunt un subiect la modă în discursul național, sunt rare ocaziile în care despre Iași și Moldova se vorbește la superlativ. Un prieten îmi spunea, glumind, că jumătate din succesul Clujului este PR, că nu trebuie să își imagineze nimeni că au fost eradicate toate problemele și se trăiește un vis de frumos de atunci. Doar că, de la administrație și până la mediul de afaceri, toată lumea are un interes direct în a promova orașul, în a predica prosperitatea și cosmopolitismul pentru a face prozeliți. Așa cum am văzut pe Facebook bucureșteni anunțând fericiți că „au scăpat“ din irespirabilul București pentru a trăi mai bine la Cluj, aș vrea să văd, într-o zi nu foarte îndepărtată, și bucureșteni sau clujeni mândri că au făcut alegerea de a se muta la Iași!
Într-un stat centralizat precum al nostru, în care și bogăția este centralizată și care favorizează investițiile în aceleași locuri în care deja s-au produs multe dintre acestea, șansele nu sunt egale. Trăim, din păcate, în mai multe Românii, și e o constatare tristă acum, în preajma Centenarului Marii Uniri. Până la Europa cu mai multe viteze, putem teoretiza România cu mai multe viteze!
