Fondurile europene sunt de importanță vitală pentru dezvoltarea României, de aici și o realitate simplă: fiecare dintre noi ar trebui să știe o serie de lucruri despre aceste fonduri. Fie că este vorba despre un beneficiar al rezultatelor și/sau al impactului pe care îl pot avea finanțările europene, fie că este un beneficiar al lor sau ne regăsim în ipostaza de implementator de proiecte, ar trebui să existe un minimum de cunoștințe legate de aspectele esențiale privind aceste fonduri.
Succesul cunoscut de România în atragerea acestor finanțări ar fi sensibil mai ridicat în momentul în care cu toții am cunoaște acest set minimal de informații de bază. Ele se referă la: domeniile de activitate ce pot beneficia de fonduri europene; potențialii beneficiari ai finanțărilor; condițiile ce trebuie îndeplinite pentru acceptarea unui proiect, în funcție de apelurile de proiecte lansate; ce sume se pot obține în cadrul finanțării; care este procentul nerambursabil din totalul bugetului unui proiect pe fiecare linie de finanțare.
Finanțările europene vin pe două filiere: fonduri structurale și fonduri de coeziune. Fondurile structurale urmăresc un scop simplu: se dorește ca statul care le primește să atingă cât mai repede un nivel minimal de dezvoltare a infrastructurii la nivel european.În acest sens, investițiile se centrează pe creșterea economică, pe crearea locurilor de muncă și pe dezvoltarea euro regiunilor, respectiv diminuarea neajunsurilor structurale – în special în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, care au PIB-ul/locuitor cu mult sub media europeană.
În paralel, fondurile de coeziune își propun să reducă discrepanțele dintre regiunile și țările europene, în așa fel încât nivelul de trai al comunităților să se apropie de valori asemănătoare, indiferent de țară.
Astfel, Uniunea Europeană investește în toate aspectele care duc la dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cum ar fi: educația, formarea profesională, crearea și ocuparea locurilor de muncă, dezvoltarea durabilă, eficiența energetică, protecția mediului înconjurător, cercetarea, dezvoltarea, inovarea, agricultura și dezvoltarea rurală, turismul rural, infrastructura de toate tipurile (educațională, medicală, rutieră, fluvială, maritimă, feroviară, aeriană) ș.a.m.d.
Să vedem un exemplu: inovațiile revoluționare joacă un rol din ce în ce mai mare la nivel economic. De aceea, Comisia Europeană a pus la punct un întreg sistem în domeniul inovării, îmbunătățit constant, pentru a plasa Europa pe primele locuri în lume în ceea ce privește tehnologiile și inovațiile strategice care ne vor modela viitorul. Printre acesta se află inteligența artificială, biotehnologia sau energia nepoluantă. Scopurile urmărite sunt de natură economică, dar și socială. Ele urmăresc însă și o dimensiune ecologică, legată de evoluțiile viitoare ale societății. Trebuie spus din nou, UE își propune să se concentreze asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei sunt cei care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea Europei la nivel mondial și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi.
Scurtele informații de mai sus arată atât posibilitățile pe care le au întreprinzătorii din România de a obține fonduri europene, indiferent că vorbim despre un start-up sau despre un ONG, cât și cuantumul acestora, pe filiere simple, în care UE vine în ajutorul celor interesați.
