Săptămânile ce au trecut au fost marcate de aproape tradiționalele marșuri organizate la Chișinău la mijlocul lunii mai. Primul, organizat de ani buni de către comunitatea LGBT, reușește anul acesta să nu mai producă incidente și ciocniri cu contra-manifestanții. Cel de-al doilea, este un marș pentru familia tradițională, organizat de Mitropolia Moldovei, la care de trei ani este prezent și președintele Igor Dodon. Între aceste două manifestații care au captat întreaga discuție publică, președintele ține în ultimele săptămâni o corespondență cu judecătorii Curții Constituționale. Principala temă a discuției sunt alegerile anticipate și condițiile în care Igor Dodon poate dizolva Parlamentul și anunța data unui nou scrutin.
Până în acest moment, Curtea Constituțională s-a expus că pentru a înainta candidatura unui premier, președintele ar urma să aibă discuții cu președintele Parlamentului, care în acest moment nu există la Chișinău, iar organele legislativului ar urma să fie alese pentru a face posibilă organizarea unei ședințe parlamentare. Lipsa acestor circumstanțe face imposibilă numirea unei candidaturi pentru funcția de prim-ministru și îngustează spațiul de manevră al președintelui Igor Dodon, dar și a celor care credeau în posibilitatea instaurării unui guvern minoritar fără a avea un parlament funcțional.
Pentru că anticipatele au fost de la început unul dintre scenariile admise de Igor Dodon, acesta spune că mai are o întrebare la care așteaptă răspuns din partea judecătorilor Curții Constituționale. De data aceasta el vrea să afle condițiile și data la care ar putea dizolva Parlamentul.
Igor Dodon, președintele Republicii Moldova: „Constituția spune că Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu reușește să formeze Guvernul sau nu adoptă legi în termen de trei luni. În acest caz, nu prea este clar – trei luni din momentul validării mandatelor (aceasta va fi pe 9 iunie) sau de la începutul primei ședințe a Parlamentului – la 21 iunie”.
Rundele de negocieri tot mai puține
Dacă imediat după alegerile parlamentare se vedea un efort de a negocia formarea unei coaliții de guvernare, în acest moment negocierile aproape că sunt inexistente. Principalii actori care au încercat să aibă un dialog au fost socialiștii lui Igor Dodon și noii intrați în parlament, blocul ACUM. Ultima discuție de săptămâna trecută a fost un eșec total, iar replicile dintre negociatori nu s-au lăsat așteptate. Disensiunile vin pe fundalul faptului că reprezentanții blocului ACUM au înaintat niște propuneri socialiștilor, numite simbolic ”de dezoligarhizare a statului”, care însă nu includ și formarea unei majorități parlamentare. Andrei Năstase, unul din cei doi lideri ai blocului ACUM, a concluzionat că s-au spulberat speranțele de a ajunge la o întelegere cu socialiștii.
Andrei Năstase, președintele Platformei DA: „Am făcut tot ce ne-a stat în puteri. Am creat toate circumstanțele ca şi alţi deputaţi, inclusiv cei din PSRM, să adere la demersul nostru de dezoligarhizare a statului, de scoatere din captivitate a instituțiilor de drept şi de reglementare. Am căzut de acord să discutăm pachetul lor de legi… De ce nu a avut loc acest lucru? Pentru că activitatea Parlamentului a fost paralizată în baza unei decizii a lui Plahotniuc şi Dodon.”
În replică, Vlad Bătrâncea, secretarul socialiștilor, a continuat să amintească oferta socialiștilor de a forma o majoritate de guvernare care să sprijine formarea unui guvern rămâne.
Absența de la negocieri a Partidului Democrat din Moldova
Marele absent public din negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare la Chișinău este Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat din Moldova. După ce Maia Sandu și Andrei Năstase au refuzat să poarte vreun dialog cu democrații, aceștia s-au arătat că bat în retragere și sunt spectatori la negocierile care încearcă să le ducă cei doi cu socialiștii. Nici tradiționalele briefing-uri de marți ale democraților nu se mai țin de câteva săptămâni. Analiștii de la Chișinău spun că acest fapt nu e din cauza lipsei de idei a lui Vladimir Plahotniuc, ci mai degrabă că acestea încă nu ar fi îndeajuns de legale pentru a fi prezentate public.
Nu vor anticipate, dar se îndreaptă spre ele
Circumstanțele actuale tot mai mult avansează scenariul unor anticipate. Principala întrebare însă este nu când vor avea loc aceste anticipate, ci dacă acestea vor fi organizate în continuare conform sistemului mixt sau poate fi modificată legea electorală. Discuția despre modificarea sistemului electoral a fost inclusă pe agenda negocierilor cu socialiștii.
Maia Sandu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate: ”Noi considerăm că repetarea alegerilor, în contextul actual, atunci când instituțiile statului nu sunt libere, inclusiv Comisia Electorală Centrală, dar și alte instituții, care au fost folosite de către PD în propriul folos în alegerile din 24 februarie, în contextul unui sistem electoral care nu este potrivit – mă refer la sistemul mixt –, repetarea acestor alegeri nu este în favoarea cetățenilor și nu este în favoarea proceselor democratice din Republica Moldova.”
În replică, Adrian Candu, unul din liderii democraților, spune că modificarea legislației electorale nici nu poate fi luată în calcul.
Adrian Candu, vicepreședinte Partidul Democrat din Moldova: ”Dacă cineva visează că eventualele alegeri anticipate se vor organiza pe un alt sistem decât mixt, greșește amarnic.”
Iar pentru ca să nu fie deturnat scenariul, trei deputați independenți au depus deja o sesizare la judecătorii Curții Constituționale în care îi cer Înaltei Curți să se expună dacă, în eventualitatea unei modificări de sistem electoral, alegerile anticipate pot fi organizate după modificarea sistemului electoral, ori acestea ar urma să fie în conformitate cu legea actuală.
În concluzie, bat clopote de anticipate la Chișinău și acestea se aud tot mai aproape. Că va fi dizolvat Parlamentul pe 9 sau pe 21 iunie e doar o noțiune de timp. Rezultatul anticipatelor însă nu va schimba mult structura forțelor politice de la Chișinău. Mai mult, socialiștii ar deveni și mai puternici după anticipate, dar ar urma să negocieze tot cu blocul ACUM sau cu democrații. Perspectivă care însă este departe să ne mulțumească pentru a putea păstra o continuitate a parcursului european al Republicii Moldova și a nu reveni la o nouă perioadă de stagnare în democratizare.
