Instituția pe care o conduce Carmen – Beatrice Zelinschi anul acesta a primit pentru a patra oară titlu de ”Școală europeană”. Acest titlu recunoaște contribuția și implicarea în programele europene din domeniul educației, iar directorului colegiului ieșean recunoaște că din 2004, atunci când a implementat primul proiect finanțat din bani europeni, a uitat numărul celorlalte programe și proiecte în care profesorii și elevii școlii au fost implicați.
”Primul avantaj pe care l-am avut a fost tocmai deschiderea europeană pentru participarea la proiectele europene și vizitarea altor țări, schimbul de idei cu alte țări. Beneficiarii proiectelor europene din învățământul preuniversitar au fost extrem de încântați atunci când au avut posibilitatea să-și schimbe mentalitatea în primul rând, comportamentul, să-și îmbunătățească și să dobândească competențe noi. Dar nu în ultimul rând am făcut cunoștință cu cultura și civilizația țărilor partenere”, povestește Carmen Zelinschi despre cum s-a schimbat școala românească după aderarea la Uniunea Europeană.
Directorului colegiului ”Vasile Adamachi” spune că proiectele europene în care au fost implicați au influențat direct planul de învățământ.
”Intrarea României în UE ne-a făcut să conștientizăm că suntem o mare familie. Faptul că am putut să tranzităm granițele și să interacționăm cu oameni din altă parte a fost un mare avantaj. La nivelul școlii, planul de învățământ a cuprins modificarea numărului de ore de studiu al limbilor străine, am mizat foarte mult pe asta. Îmi aduc aminte că, într-un an, am introdus inclusiv limba italiană și am avut un proiect în care un profesor de italiană din Italia a venit și a predat timp de trei luni de zile aici. A fost ceva în afara orelor de curs, dar au fost foarte interesați copii, având în vedere faptul că Italia este o țară în care foarte mulți pleacă ulterior studiilor pentru diverse joburi”, ne spune doamna director.
În primii ani de la aderare România a pornit un proces amplu de reformă a școlii românești pentru a putea fi competitivă cu celelalte sisteme de învățământ din UE. Directorul colegiului agricol recunoaște însă că, în timp, dorința politicului de a face reformă s-a mai redus.
”Noi am avut un început foarte bun de reformă, începută de domnul ministru Andrei Marga, care a vizat, în afara schimbării mentalității, alinierea la educația europeană. Din punctul meu de vedere a fost ceva cu impact extraordinar de mare la momentul acela. Problema e că, unele dintre lucruri s-au mai estompat, sau poate în momentul în care s-a trecut la o altă schimbare a politicului, nu au mai continuat cu aceeași dorință de a implementa reforma. Însă, cu siguranță că noi nu mai suntem la fel ca la început”, ne împărtășește din experiența celor 12 ani în care s-au tot făcut multe reforme în învățământul preuniversitar.
Timpuri noi, utilaje vechi
Carmen Zelinschi crede că școala românească ar putea fi și mai competitivă astăzi dacă ar beneficia și ea de infrastructura corespunzătoare. Ori, colegiul pe care îl conduce, unul cu specific agricol, este departe de dotările tehnice de care ar avea nevoie pentru a reuși să ofere elevilor laboratoarele necesare pentru orele de studiu.
”Dar dacă ne referim la agricultură, păi noi lucrăm cu echipamente și dotarea bazei didactice a fermei didactice este cu echipamente din 1974-1978. Este evident că tot ce este pe piață acum, nu are nici o legătură cu tractorul U-650. Aici avem un minus mare. Noi nu putem să îi învățăm pe copii cum să facă agricultură cu un tractor din 1974, în condițiile în care cu siguranță ei, când vor finaliza, și la suprafețe mari de terenuri aceste echipamente nu mai există. Deci ele sunt de muzeu cel puțin pentru cei din vest”, ne dă un simplu exemplu managerul colegiului.
Pentru a fi dotați la fel ca școlile din alte țări europene, colegiul agricol ieșean ar avea nevoie de dotări de peste un milion de euro la ferma unde fac orele practice elevii. ”Gândiți-vă că numai un tractor costă enorm. Dar copiii noștri au ore de conducere pe tractor, ei vor obține carnet de tractorist. Pe vremuri, când tractorul era viabil, ieșeau în stradă și aveau carnet de tractorist ulterist. Acum tractorul este prea vechi pentru a ieși în stradă și singurul tip de tractorist este cel de tractorist de brazdă. Din punctul ăsta de vedere ne-ar ajut un tractor un motocultor, atomizor. Unele lucruri le-am mai achiziționat noi din venituri proprii, dar sunt la nivel minimal, adică ceea ce costă până în 3.000-5.000 de euro”, ne explică directorul situația reală în care pregătește elevii în școală.
Despre cele şase procente care ar trebui alocate din PIB pentru educație, Carmen Zelinschi crede că poate ar fi îndeajuns pentru a reuși să satisfacă necesarul de investiții în educație. Doar că în nici un an bugetul României nu a atins această cotă. ”Suntem în epoca globalizării, în secolul 21 în care vorbim de Generația Z, vorbim de digitalizare peste tot. Ea există și la nivelul echipamentelor în agricultură, unde totul a devenit computerizat. Încercăm pe cât posibil, cum putem cu ceea ce avem, ca orele să le facem atractive. Pentru că de fapt, aici cred că este minusul, știți?! Copiii văd că în alte țări se punctează mai puțin acumularea aceasta de informații, şi mai mult practicul și ceea ce îi interesează pentru societatea actuală. Noi nu trebuie să-i pregătim pentru ceea ce am fost noi obișnuiți să fim, ci pentru ceea ce le va oferi viitorul. Și unele meserii nu știm care vor fi în viitor, bănuim doar, vorbim de inteligența artificială care se va dezvolta foarte mult, vorbim de robotică. Dar noi trebuie să fim în gardă permanent ca să îi pregătim pentru ceea ce vor trebui ei să facă”, povestește directorul despre provocările pentru viitorul educației.
Noi îi şcolim, străinii îi folosesc
În anii de când conduce colegiul ”Vasile Adamachi”, Carmen Zelinschi a avut mulți elevi care au părăsit România după ce și-au finalizat studiile. Cea mai mare durere a ei însă nu este plecarea discipolilor pregătiți, ci faptul că mulți din cei care au plecat nu lucrează pe specializările pentru care i-a pregătit.
”Statistic vorbind, cel puțin din absolvenții noștri cred că circa 6-7% au plecat din România. Am fost foarte bucuroasă să constat că pleacă unii și se angajează chiar pe specializarea pe care au absolvit-o. În schimb, regretul meu este că mai pleacă din ce care au absolvit diverse specializări și nu pleacă să muncească pe specializarea pe care o au. Practic toată investiția pe care a făcut-o statul român se pierde cumva pe traseu, căci ei nu rămân nici aici, dar nici nu își exercită competențele dobândite nici acolo”, spune directorul instituției de învățământ.
Carmen Zelinschi ne spune că școala românească s-a schimbat foarte mult în acești ani datorită influențelor politicilor de la nivelul Uniunii Europene. Mai ales acest lucru se observă la tipurile de competențe pe care elevii de azi trebuie să le asimileze pe timpul școlarizării. Cu toate acestea ea recunoaște că poate nu mereu educația din România a reușit să obțină rezultatele pe măsura așteptărilor. În același timp, directorul colegiului ”Vasile Adamachi” este convinsă că învățământul românesc va reuși să se schimbe, iar motorul schimbării vor fi chiar tinerii de azi.
”Tinerii care vin în urma noastră sunt foarte pragmatici. Au fost bine instruiți și au avut ajutor din toate părțile societății. Cred că ei vor reuși să pună problema cu totul altfel. Noi nu trebuie să îi pregătim doar pentru partea teoretică, ci trebuie să îi învățăm să fie mai buni în viața de zi cu zi”, concluzionează la finalul discuției directorul colegiului ”Vasile Adamachi”.
