Este una dintre cele mai mari sărbători în țara noastră. 2 milioane de români le poartă numele. La data de 21 mai, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe sfinții Constantin și Elena, apărătorii Sfintei Cruci.
Crestinii ortodocsi ii sarbatoresc pe 21 mai pe Sfantul Imparat Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena, cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului.
Imparatul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevarat protector al crestinilor. In timpul domniei sale au fost adoptate o multime de decizii in favoarea Bisericii si a preotilor. In 321, el a declarat duminica drept sarbatoarea saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu si zi in care si soldatii asistau la slujba.
Despre mama sa, Elena, se spune ca a fost prima femeie care si-a eliberat sclavii si a ajutat crestinii persecutati.
Familia imparatului a sprijinit repararea bisericilor, dar a ajutat si la construirea altora. Totodata, imparatul Constantin cel Mare a construit o noua capitala – inaugurata la 11 mai 330 -, transformand orasul Bizantium in Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman.
Pe cine serbăm:
– Pentru Sfântul Constantin: Constantin, Costea, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantiu, Costandin(a), Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costel(uș), Costelică, Costi(că), Costas, Tică, Ticu, Titi(șor), Titel(uș), Dinicu, Dinica, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțica, Tanti.
– Pentru Sfânta Elena: Elena, Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțica, Nuțișor.
In calendarul popular, sarbatoarea este cunoscuta si drept Constantin Graur sau Constantinul Puilor si se mai spune ca este si sarbatoare a pasarilor padurilor. Se spune din batrani ca in aceasta zi pasarile padurii isi invata puii sa zboare.
Viticultorii nu lucreaza in vie de ziua Sfintilor Constantin si Elena, pentru ca altfel graurii le vor manca recolta.
Conform traditiei, in aceasta zi nu se lucreaza pamantul. Altfel, pasarile vor provoca multe pagube. In unele zone din tara aceasta este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, spunandu-se din batrani ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca.
Tot in aceasta zi ciobanii hotarasc cine le va fi baci, dar si locul in care va fi amplasata stana si cine o sa o pazeasca. Taranii aprind un foc mare in aceasta zi pentru a fi feriti de forte malefice, iar prin fumul sau trebuie sa treaca si oile pentru a fi protejate.
Rugăciunea pe care să o spui în această zi sfântă:
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”.
Femeile isi stropesc gospodariile cu aghiasma si aprind tamaie pentru a alunga duhurile rele si necurate.
Pentru voia buna in familie, trebuie sa punem in casa cel putin trei fire de bujori imbobociti.
De asemenea, pentru sanatate, cineva din familie ar fi bine sa duca la biserica trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri, preparate in casa.
