Una dintre cele mai mari probleme întâmpinate de România la nivel economic este gestionarea deficitară a bugetului de stat și eficientizare a cheltuielilor publice. Lipsește în continuare căutarea unui echilibru fiscal din partea statului și acest fapt este vizibil inclusiv în presiunea foarte mare asupra bugetului de stat și a deficitului comercial în creștere. Se resimte foarte puternic lipsa de investiții și cheltuirea bugetului în special pe salarizare.
În aceste condiții, un studiu realizat de KPMG România ridică o serie de aspecte interesante. Studiul pornește de la o familie medie și sumele pe care le-ar plăti către stat această familie formată din două persoane și un copil (presupunând că la 19 ani copilul părăsește domiciliul). Baza analizei la care ne referim o constituie statisticile oferite de INS, Eurostat, OMS și alte surse publice (privind obiceiurile alimentare, cele legate de consumul de tutun, alcool, concedii, vârsta de intrare pe piața muncii, ratele bancare medii etc.).
În aceste condiții, de-a lungul vieții active, membrii familiei ar plăti către stat aproximativ trei milioane de lei sub formă de taxe și impozite. Cea mai mare parte a sumei este reprezentată de banii opriți direct de stat din salariul brut. Aceasta ar însemna circa 2,5 milioane de lei, din care 600.000 de lei ar fi contribuțiile la sănătate. Conform calculelor făcute de KPMG, numai această ultimă sumă ar putea fi investită de stat pentru achiziționarea a trei ambulanțe. Aici putem adăuga accizele pentru produsele conținând alcool și tutun, care de-a lungul vieții unei astfel de familii pot însuma peste 65.000 de lei.
De asemenea, ceea ce plătește familia de două persoane statului sub formă de TVA însumează circa 400.000 de lei, sumă îndestulătoare pentru achiziționarea de calculatoare și programe pentru dotarea a șase școli.
Pentru a ne face o idee mai clară despre ce înseamnă suma totală, de 3 milioane de lei, și cum ar putea ea fi investită, iată câteva exemple pentru ce ar ajunge acești bani:
– reabilitarea a trei secții de pediatrie în spitale de stat;
– patru nopți de spitalizare într-un spital privat pentru 1.525 oameni;
– construirea unui compartiment de urgențe într-un spital de stat;
– modernizarea a 4 km de drum județean;
– 13 ambulanțe pentru autostradă;
– cinci autobuze urbane noi;
– șase autospeciale de pompieri;
– modernizarea a cinci școli din comune;
– dotarea a 46 de școli cu calculatoare (inclusiv licențe software);
– reabilitarea a două baze sportive (săli de sport și terenuri de sport);
– proiectarea și execuția a două săli de sport într-o școală de stat;
– salariul a patru profesori din învățământul pre-universitar pentru 10 ani.
Organizația Mondială a Sănătății, alături de ONU și de OCDE, a subliniat legătura directă dintre administrarea coerentă a taxelor și impozitelor și creșterea nivelului de trai, prin investiții pe termen mediu și lung, ceea ce asigură și bunăstarea cetățenilor. Accesul la servicii de calitate reprezintă un alt factor care contribuie la o viaţă mai bună a cetățenilor. Aceasta ce înseamnă însă? Că sumele colectate la bugetul de stat din taxe și impozite trebuie să fie investite în interesul populației, nu în salarizare sau în acoperirea de găuri negre din buget. Și atunci cu siguranță că ar dispărea din problemele pe care le auzim cotidian, cu sate și orașe care intră în faliment, cu instituții care nu își pot îndeplini obiectivele din lipsă de fonduri și de echipamente, cu oameni care mor cu zile prin spitale și tot așa. Să ne gândim numai atât, că toate calculele de mai sus se bazează pe ceea ce plătește către stat o singură familie. Dacă ar exista voință politică și bună administrare, dacă ar prima interesul cetățeanului și al societății, oare câte s-ar putea realiza la nivel de țară?