Anul trecut, Guvernul a schimbat Codul Fiscal de nu mai putin de 285 de ori. Au fost facute astfel mai multe modificari decat zilele lucratoare din 2018 – 249.
Toate au venit insa in graba, fara dezbateri, fara analize, fara studii de impact. Si evident ca efectele nu au intarziat sa apara: s-a creat un haos total in multe domenii, de la banci, companii de energie sau telecom, mediul de afaceri a avut de suferit din cauza cadrului fiscal impredictibil, riscul de tara a crescut.
Interesant este ca toate aceste modificari au venit chiar prin incalcarea unui articol din Codul Fiscal, care prevede tocmai principiul predictibilitatii fiscale. Cum este posibil? De fiecare data cand Guvernul sau Parlamentul au facut modificari, au mentionat ca sunt facute „prin derogare de la articolul 4 din Codul Fiscal
Ar exista si o solutie pentru ca articolul sa nu mai fie incalcat: introducerea lui in Constitutie.
Cele mai nocive modificari ale Codului Fiscal
Deputatul USR Claudiu Nasui, membru in Comisia pentru buget, finante si banci, a facut o scurta analiza a modificarilor aduse Codului Fiscal care au creat cea mai mare confuzie in sistemul economic.
El a precizat pentru 7est ca cele mai grave schimbari au venit prin OUG 114. In primul rand, pentru ca numarul lor a fost foarte mare, iar apoi ca acestea au avut loc la final de an.
„In primul rand, cred ca ar trebui spuse cele care au fost introduse prin OUG 114. Adica suprataxarea din telecom, care practic blocheaza si ofera Romaniei un handicap in aderarea la tehnologia 5G, pentru ca erau licente si pentru 5G care sunt afectate de aceasta noua taxa pe cifra de afaceri si vedem si cum au crescut preturile in telecom”, ne-a declarat Claudiu Nasui.
Si taxarea companiilor de energie a provocat un adevarat haos, ajungand sa taxam energia curata, iar pe cea poluanta, nu.
„Mai este taxarea companiilor de energie, unde am constatat o aberatie colosala, din cauza faptului ca 20% din mixul energetic al Romaniei este carbunele. Carbunele este poluant si nu este considerata o industrie pe care sa trebuiasca sa o ajuti.
Ce s-a intamplat dupa ce au pus taxa pe companiile din energie? A fost greva aceea din ianuarie, au revenit si au scos de sub incidenta taxei numai companiile de carbune.
Practic, noi taxam regenerabilele, taxam energia curata, dar nu o mai taxam pe cea poluanta, ceea ce e o aberatie. Si, atentie, noi nu sustinem sa fie taxati unii sau altii, noi sustinem sa nu mai fie taxati deloc, pentru ca tot in factura noastra se va vedea prin preturile la energie”, ne-a explicat deputatul USR.
Taxa pe lacomie anuntata pentru banci a creat, la randul ei, o confuzie totala in sistemul bancar. La fel si renuntarea la indicele ROBOR si introducerea IRCC.
„A mai fost haosul din sistemul bancar, cu taxa aceea pe lacomie, care a provocat apoi politicienii care au promis acea taxa si nu au mai livrat-o sa vina cu un alt indice, IRCC, in locul ROBOR. Cumva ne mintim singuri. Daca ne uitam la acest nou indice, IRCC, vedem ca este si mult mai volatil decat ROBOR si nu este mare diferenta intre ele. Deci noi aceiasi bani o sa ii dam pe dobanda. Nu au facut decat sa amageasca populatia”, a subliniat Claudiu Nasui.
Haos total a fost creat si de anuntul ca vor fi reduse comisioanele de administrare pentru Pilonul II de pensii, ca romanii care au contribuit cel putin 5 ani se pot retrage doar catre Pilonul I si ca banii acumulati la Pilonul II raman acolo si vor putea fi scosi la pensionare.
„Si iarasi foarte grav este ce au facut pe partea cu fondurile de pensii. In versiunea pe care au pus-o in dezbatere publica a OUG, practic trebuia ca toate fondurile de pilon II sa vanda tot, puteai sa retragi banii, era un haos total, de aceea, a fost si picajul acela imens la bursa. Cand s-a publicat pe site-ul Finantelor si au iesit in conferinta de presa sa spuna ca este adevarat, toata lumea chiar se astepta sa se desfiinteze pilonul II”, a mai afirmat deputatul USR.
Si inaintea OUG 114 au fost facute alte modificari ale Codului Fiscal care au produs o intreaga harababura in economie.
„De exemplu ordonanta 25, cu impozitarea muncii part-time, care a avut un efect foarte dur, mai ales asupra micilor intreprinderi care aveau, de exemplu, contabil angajat pe doua ore.
De asemenea, pentru oamenii care aveau salarii mici, la inceputul anului trecut au aparut acele salarii nete negative, tocmai pentru ca, daca puneai sarcina fiscala pentru 8 ore pe un angajat care avea pe doua ore si cu salariul mic, nu ii ajungea salariul sa plateasca toate darile. Si au rezolvat acest lucru punand darile in sarcina angajatorului. Apoi a mai fost supraacciza la carburanti pe care au introdus-o iarasi foarte din scurt„, explica deputatul USR.
Efectele sunt dezastruoase
Si, evident, din cauza acestor numeroase modificari ale Codului Fiscal, mediul de afaceri si economia Romaniei au de suferit. Multi romani care ar fi vrut sa isi deschida o afacere se gandesc de doua ori inainte de a face acest pas, pentru ca nu stiu ce se poate intampla in perioada imediat urmatoare din punct de vedere fiscal.
„Primul efect este un cadru pentru afaceri total impredictibil. Nu mai poti sa faci un plan de afaceri. Daca vrei sa investesti, sa deschizi o firma, estimezi niste conditii in functie de ce vezi in prezent si o estimare antreprenoriala pentru viitor. Or, daca acest cadru fiscal este unul impredictibil, s-ar putea sa spui: oare merita?
Ca eu imi fac niste calcule acum si in doua luni vine iarasi un politruc care spune ca e nevoie de bani si dublez impozitul si nu mai merita toata intreprinderea. Deci descurajeaza activitatea economica”, afirma Claudiu Nasui.
Totodata, spune el, un alt efect este cresterea riscului de tara.
„Creste riscul de tara din cauza acestor modificari. Cei care au investit deja in Romania sufera. Daca faci modificari foarte dese si daunatoare companiilor, iti creste riscul de tara. Iar noi in ultimii ani ne-am crescut riscul de tara si asta se vede”, a subliniat deputatul USR.
Modificarile sunt facute prin incalcarea unui articol din Codul Fiscal
Interesant este faptul ca toate aceste modificari sunt facute prin incalcarea unui articol din Codul Fiscal, care prevede tocmai principiul predictibilitatii fiscale.
„Exista faimosul articol 4 din Codul Fiscal, care atunci cand a fost inclus s-au bucurat foarte multe persoane pentru ca nu vom mai avea haos fiscal in tara.
Acesta spune: ‘Orice modificare sau completare a sarcinilor fiscale nu poate intra in vigoare mai devreme de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. In cazul in care se introduc impozite, taxe sau contributii obligatorii noi, se majoreaza cele existente, se elimina sau se reduc facilitati existente, acestea vor intra in vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecarui an si vor ramane nemodificate cel putin pe parcursul acelui an'”, explica deputatul USR.
Insa, spune Claudiu Nasui, de cate ori sunt facute modificari la Codul Fiscal, se precizeaza ca ele au loc prin derogare de la articolul 4: „Ei de fiecare data cand fac aceste modificari scriu cuvintele ‘prin derogare de la articolul 4 din Codul Fiscal'”.
Ar exista insa o solutie, pentru ca acest articol sa nu mai fie incalcat: introducerea lui in Constitutie.
„Problema este ca aceasta norma sa aiba un efect ar trebui scrisa in Constitutie. Ei dau foarte multe ordonante de urgenta, tot ce adopta adopta prin OUG. Le trec apoi prin Parlament in 15 ani. E un articol care nu se respecta si care ar trebui inscris in Constitutie pentru ca asa cum este acum este doar marketing politic. Este cel mai incalcat articol din Romania, probabil. Pentru ca Guvernul si Parlamentul pot legifera peste.
Nu exista lege care sa impiedice Guvernul sau Parlamentul, doar Constitutia”, a conchis Claudiu Nasui.
