După o săptămână în care Chișinăul a avut două guverne și încercările eșuate ale democraților de a se așeza la masa de discuții cu noua guvernare, Vladimir Plahotniuc, oligarhul care a condus din umbră în ultimii ani Republica Moldova, a decis să cedeze puterea. Unele voci au numit această schimbare de regim politic de la Chișinău ”revoluția ambasadorilor”, or, influența externă în trecerea de la guvernul lui Pavel Filip la cel condus de Maia Sandu nu poate fi ignorată.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii ar fi fost ultimul care ar fi discutat cu Vladimir Plahotniuc, iar după această întrevedere, acesta a decis să cedeze puterea și să părăsească Republica Moldova. Sâmbătă, în timp ce toată lumea se pregătea de Duminica Mare, premierul Pavel Filip și miniștrii de la Chișinău au anunțat că își dau demisia și sunt gata să cedeze locul noilor miniștri. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova cu mențiunea că democrații revin în Parlament și vor forma noua opoziție.
După câteva zile de absență din spațiul public, oligarhul Vladimir Plahotniuc a anunțat pe pagina sa de facebook că va reveni pe baricade, dar după ce familia sa și el vor fi în siguranță.
Precedentul periculos al Curții Constituționale
După ce guvernul Maia Sandu și-a luat rolul de unicul guvern de la Chișinău, judecătorii Curții Constituționale au surprins din nou întreaga societate, dar și comunitate internațională. Plenul Înaltei Curți a anunțat că și-a anulat propriile hotărâri luate în perioada 7-9 iunie prin care constatau că legislativul trebuie dizolvat și că noul speaker Zinaida Greceanîi ar fi fost aleasa neconstituțional. Judecători și constituționaliști din întreaga comunitate europeană s-au arătat nedumeriți de acest precedent unic în practica dreptului constituțional, care, pe termen lung, poate crea mari dubii legate de hotărârile pe care le ia Curtea Constituțională de la Chișinău. Printre cei care și-au exprimat nedumerirea a fost și judecătorul român Cristi Danileț.
”După reacția societății civile și a comunității internaționale, CCMd acceptă să dea înapoi. Din punct de vedere politic, acest gest va fi intens speculat; din punct de vedere juridic, este ceva nemaiîntâlnit. Dar eu merg mai departe cu analiza: este un semn care arată criza constituțională în care au ajuns fostele state comuniste. Iar aceasta nu poate fi rezolvată simplu cât timp desemnarea membrilor este politică și calitățile lor nu sunt meritocratice”, a comentat judecătorul deciziile Curții Constituționale din Moldova.
La Chișinău a revenit un alt politician controversat
Odată cu anularea hotărârilor Curții Constituționale, practic guvernul Maia Sandu a intrat în legitimitate, iar noii miniștri și-au început activitatea. Cu toate acestea, evenimentele politice nu s-au încheiat. La Chișinău a debarcat un alt politician controversat, Renato Usatîi, fost primar al municipiului Bălți, de orientare pro-rusă. Partidul acestuia a fost scos pe ultima sută de metri din campania electorală din 2014 pe motiv că și-ar finanța campania electorală din străinătate, lucru interzis de legislația electorală moldovenească. Acesta a avut deschise două dosare penale la Chișinău pentru tentativă de asasinare a unui bancher, dar și deposedarea acestuia de pachetul majoritar de acțiuni de la o bancă moldovenească. Renato Usatîi era dat în căutare internațională din 2016. Acesta a revenit la Chișinău prin România, iar la vama Sculeni a fost întâmpinat atât de poliția moldovenească, cât și de susținătorii partidului său. După ce a stat mai multe ore la discuție cu procurorii moldoveni, aceștia au anunțat că au decis să anuleze mandatul de arest pe numele lui Renato Usatîi, punându-l în libertate duminică pentru că acesta s-a predat benevol autorităților, iar starea sănătății sale „este gravă”. Această decizie a procurorilor a trezit multe semne de întrebare, iar Igor Dodon nu a comentat în niciun fel revenirea acestuia la Chișinău.
Parlamentul votează legi pe bandă rulantă
După un weekend tumultuos, parlamentarii moldoveni au revenit luni și marți în ședințe la Parlament. Aceștia au început să voteze pe bandă rulantă decizii și modificarea unor legi. Printre acestea se află două comisii parlamentare, una care ar trebui să verifice corectitudinea mai multor concesionări ce au avut loc în perioada 2013-2019, dar să și ancheteze o tentativă de puci anticonstituțional. Noua alianță provizorie între blocul ACUM și PSRM a refuzat să înceapă și o anchetă privind finanțarea ilegală a partidului lui Iogor Dodon de către Federația Rusă. Aceștia însă n-au întârziat să voteze data alegerilor locale noi, astfel că, pe 20 octombrie în Republica Moldova urmează să fie aleși noii primari. Totodată, o modificare a legii privind Comisia electorală Centrală, prin care membrii CEC pot fi demiși doar prin votul deputaților fără a mai cere și o hotărâre a magistraților Curții Supreme de Justiție, a reușit să stârnească nemulțumirea ONG-urilor care monitorizează procesele electorale de la Chișinău.
Societatea civilă cere capul procurorului general
În aceste zile au mai fost demiși mai mulți șefi de instituții, cum ar fi directorul Serviciului de Informații și Securitate, directorul Centrului Național Anticorupție, șeful Casei Naționale de Asigurări în Medicină sau șeful Agenției Servicii Publice. Noile numiri de la Chișinău nu au trecut fără critici, pentru că doi dintre cei care au ajuns să dețină noi funcții în cadrul noii structuri guvernamentale, șeful Poliției Naționale și șeful de cabinet al ministrului de Externe, ar fi nașii miniștrilor Andrei Năstase și Nicolae Popescu. Aceștia au fost nevoiți să retragă numirile după ce premierul Maia Sandu le-ar fi sugerat că numirile nu ar fi cele mai corecte. Tot în aceste zile este încă incertă situația procurorului general Eduard Harunjen. Societatea civilă cere și capul procurorului general, care a fost ales acum doi ani după o reformă care a dus la modificarea Constituției, iar procurorul general nu mai poate fi demis direct de Parlament. În acest sens a fost pornită și o petiție on-line semnată deja de mai bine de 3000 de persoane.
