Investigația Consiliului Concurenței s-a finalizat cu sancționarea companiilor de taxi, dar și a asociației Camera Națională a Taximetriștilor din România, aceștia fiind nevoiți să achite, în total, amenzi de peste 165 de mii de lei. Totuși, cea mai mare amendă achitată la Iași depășește suma de 234 de mii de lei, fiind achitată în 2016 de o companie ce distribuia și comercializa gaz petrolier lichefiat-auto. În această perioadă, pe lângă investigațiile pe care le desfășoară la nivel național legat de posibile înțelegeri ale producătorilor de ouă, dar și ale unor companii de turism, atenţia Consiliului Concurenței s-a axat pe promovarea platformei web ”monitorul prețurilor” pentru a proteja concurența de pe piața produselor alimentare și cea a carburanților. 7 EST a discutat cu avocata Mihaela Ion, expertă în practici de concurență și antitrust despre prioritățile Consiliului Concurenței pe zona Iașului.
Domeniile unde pot apărea practici de concurență neloială în Iași
Chiar dacă sancțiunile aplicate până acum pe județul Iași sunt mici prin comparație cu întreaga zonă de Nord Est, avântul economic al Iașului din ultimii ani crează domenii unde focusul Consiliului Concurenței poate să se schimbe. Experții enumeră printre aceste domenii sensibile și cu potențial de risc licitațiile publice, unde formele de practici neloiale pot fi diverse.
”Zona licitațiilor publice are potențial de risc. Două societăți concurente aleg să se înțeleagă cu privire la modul în care una sau alta ofertează. Ori de câte ori este vorba de ban public, Consiliul Concurenței este mult mai atent și nu de puține ori este sesizat de diverse comportamente susceptibile sau suspecte și nu de puține ori constată că sunt licitații trucate, deci un comportament nefiresc între concurenți. Deci zona licitațiilor are potențial de risc. Mai mult, tot pe zona de licitații foarte multe societăți trebuie să fie atente pe zona de cooperare. Dacă mai multe societăți vor să intre într-un consorțiu la licitația respectivă, la fel trebuie să fie atente să nu calce limitele concurențiale. Aici a emis Consiliul Concurenței un ghid privind modul în care aceste societăți pot să liciteze în comun fără să atragă sancțiuni.”
Antibiotice Iași a fost investigată de Consiliul Concurenței
Experta spune că un alt domeniu cu risc de creare a practicilor comerciale neloiale sunt contractele stabilite cu diverși distribuitori și producători. Un distribuitor, un retailer care încheie contracte cu diverși furnizori, producători, trebuie să fii atent ca în contractele semnate furnizorul sau producătorul să nu stabilească prețuri, să permită vânzarea pe canale online. Astfel, practic orice contract pe care îl încheie o societate poate să fie susceptibil de perspectiva concurenței neloiale de către Consiliului Concurenței. Iar unul dintre exemplele de cazuistică a fost chiar investigația făcută la Antibiotice Iași.
”Antibiotice Iași a fost investigat de către Consiliul, fără sancțiuni, a precizat președintele Consiliului Concurenței, că este una dintre puținele investigații fără sancțiuni. Ce mi se pare important e că acolo era un mijloc de stimulare. Producătorul stimula distribuitorii, ajusta prețul inițial de achiziții față de prețul din licitații. Deci o măsură care ar trebui să răspundă nevoilor pieții și nevoia de susținere a distribuitorului, de ajustări de prețuri, poate să fie o linie pe care Consiliul să o analizeze și dacă producătorul susține cu un anumit buget partenerul său distribuitor, ridică sau nu probleme”, povestește experta în concurență neloială.
Concentrările economice – un alt domeniu în care pot exista înțelegeri tip cartel
Totodată, creșterea economică a Iașului din ultimii ani duce involuntar la concentrări economice în zonă și la apariția mai multor asociații de producători, iar aceste domenii, de asemenea, prezintă risc de înțelegeri neloiale pe piață.
”În timp ce industria crește și cifra de afaceri crește. Prin urmare ori de câte ori se schimbă controlul asupra unei societăți, intră un nou acționar, vine o societate și investește într-un proiect și nu notifică Consiliul Concurenței că ar putea să fie concentrare economică, la fel poate să fie un domeniu de intervenție pentru Consiliu. Un alt domeniu sunt asociațiile de profil. Aici mi se pare focusul foarte important și atenția societăților trebuie să fie sporită. Dacă ești membru ca societate într-o asociație de profil la nivel de industrie trebuie să fii foarte atent să nu discuți cu concurenții sub umbrela acelei asociații informații sensibile, informații comerciale despre activitatea ta, respectiv nu trebuie să transmiți concurenților informații despre clienți, prețuri, colectare de investiții viitoare. La fel, societățile concurente să evite sub umbrela unor astfel de asociații să fixeze tarifele, prețurile pentru anumite servicii. Consiliul Concurenței a început să dea tot mai multe sancțiuni pentru schimb de informații sau stabilirea unor tarife, prețuri sub umbrela unor asociații”, observă Mihaela Ion.
Consumatorul poate sesiza Consiliul Concurenței
În ultima perioadă, Consiliul Concurenței încearcă să îndemne consumatorii să trimită sesizări în cazul în care dețin o informație și cred că o companie sau un furnizor este susceptibil de comportament ce poate intra sub incidența legii concurenței. Experții însă sunt de părerea că în practică nu prea se întâmplă ca Consiliul Concurenței să acționeze ca urmare a unei plângeri venite din partea unui consumator. Acest lucru se întâmplă pentru că obiectivul direct al Consiliului Concurenței este de protecție a concurenței și doar indirect, protejând concurența, vine să protejeze și consumatorul. ANPC rămâne cel care urmărește îndeaproape în ce măsură comportamentul unor societăți care s-ar înscrie în practici comerciale înșelătoare sau abuzive în relația cu consumatorul și intervine să remedieze problema în raport direct cu consumatorul.
Consumatorul poate să ceară prejudiciu dacă a suferit de pe urma unor înțelegeri anti concurențiale
La nivelul Comisiei Europene s-a acordat o atenție importantă modului în care consumatorii ar putea să-și recupereze prejudiciul suferit ca urmare a unor înțelegeri anti concurențiale. Atât legea națională, cât și cea europeană, recunosc dreptul unor persoane care au suferit un prejudiciu să-și recupereze acel prejudiciu. De cele mai multe ori, nu neapărat la nivel individual, dar sub umbrela unei asociații, consumatorii sunt încurajați să acționeze dacă există decizii de sancționare aplicate de către Consiliu sau de către Comisie și au fost prejudiciați. Totodată, experții spun că trebuie să fim pregătiți că aceste procese sunt de lungă durată și conturile sunt mari. În România însă nu există o practică a acțiunilor în despăgubire.
”Procesele colective sunt din ce în ce mai mult utilizate la nivelul altor jurisdicții europene, și atunci, da, există această posibilitate ca mai mulți consumatori, sub umbrela unei asociații, să facă astfel de acțiuni în instanțe. În România însă nu există o practică a acțiunilor în despăgubire și sunt foarte puține situațiile în care consumatorii finali sau persoane fizice au acționat. De regulă, în piață sunt acțiuni în despăgubire introduse de lanțul doi a celor care ar fi prejudiciați. Și ca un exemplu, un cartel sancționat de Comisia Europeană al producătorilor de camioane, în care au fixat prețurile, au împărțit zonele. Atunci foarte mulți distribuitori, cei care cumpărau camioane de la producători sau firmele de transport, au decis să formalizeze acțiunile lor în despăgubire, întorcându-se împotriva producătorilor respectivi și încercând să recupereze prejudiciul suferit ca urmare a acestor înțelegeri dintre producători, respectiv care ar fi fost fost prețul pe care ei ar fi trebuit să-l plătească dacă nu ar fi existat acea înțelegere. Și aici e foarte importantă o analiză economică a prejudiciului, fiindcă trebuie să demonstrezi cuantumul efectiv al despăgubirii pe care o soliciți în calitate de consumator”, ne povestește experta antitrust.
Consiliul Concurenței n-a mai avut o investigație la Iași din 2017
Experții în concurență neloială și antitrust spun că, chiar dacă Consiliul Concurenței n-a mai avut o investigație la Iași din 2017, acest lucru nu înseamnă că totul este bine în zonă, iar legislația îi permite consiliului să acționeze timp de cinci ani în cazul unor sesizări de înțelegeri între societăți.
”Termenul de prescripție de acționare al Consiliului este de cinci ani. Deci ceea ce ai făcut astăzi poate să aibă efecte cinci ani, iar dacă este o faptă continuă ea poate să fie oricând sub lupa Consiliului Concurenței. Și faptul că Consiliul Concurenței nu este atent pe această zonă nu înseamnă că totul e bine, ci că a avut alte priorități. Consiliul încearcă să se focuseze pe acele zone care pot afecta întregul teritoriu al țării, economia în ansamblul său, nu pe o regiune. Are și structuri teritoriale care se pot ocupa de aceste afectări regionale ale pieții, însă de cele mai multe ori urmărește efecte în piață la nivel național, care pot să afecteze piața în ansamblul ei la nivelul teritoriului României și chiar cu impact european, transfrontalier, de natură să afecteze comerțul între statele membre. Dar repet, dacă a fost sesizat că există o anumită suspiciune la nivel regional, a acționat”, ne asigură experta în concurență neloială.
Îndemanți să consultăm monitorul prețurilor
Recent, Consiliul Concurenței a lansat o platformă web în care consumatorul poate compara prețurile la carburanți, iar în scurt timp va fi gata și modulul dedicat prețurilor la produsele alimentare. Practica nu este nouă, mai multe state europene au dezvoltat astfel de aplicații pentru a proteja concurența. Un exemplu este cel al Germaniei, care de câţiva ani își educă consumatorul să consulte monitorul prețurilor.
”Germania în fiecare an încearcă să vadă dacă această aplicație, această comparare a prețurilor puse la dispoziția consumatorilor, generează efecte pozitive în piață și care este un beneficiu direct. De regulă e nevoie de o perioadă de testare. După aceasta putem avea un raport în care să se vadă aceste beneficii. Practic consumatorul român trebuie educat să recurgă la astfel de aplicații de comparare a prețurilor, astfel cum și consumatorul din Germania recurge din ce în ce mai mult la astfel de comparații. Cel puțin în Germania se recunosc anumite beneficii de aplicare al acestui monitor al prețurilor pentru carburanți”, spune Mihaela Ion.
