După cinci săptămâni de când a fost numită în funcția de premier al Republicii Moldova, Maia Sandu a reușit să facă o vizită de lucru la București și la Kiev, iar în această săptămână s-a văzut și cu Angela Merkel. Cancelarul german a avut doar cuvinte de laudă pentru noua şefă a cabinetului de miniștri de la Chișinău, amintind că Maia Sandu a avut un curaj enorm în situația de criză în care s-a ajuns după numirea guvernului.
„Comisia Europeană deja a spus clar că va ajuta Moldova pe această cale și vom face același lucru din partea Germaniei, din toată inima!”, a spus Merkel, la o conferință de presă comună cu Sandu. Totodată, Maia Sandu i-a comunicat oficialului german că vede în Germania un sprijin pentru Republica Moldova, dar și că apreciază efortul făcut de Angela Merkel în toți acești ani, spunând că aceasta este unul ” din cei mai respectați lideri din UE, o femeie care a condus Germania și Europa în timpuri turbulente cu curaj și pricepere”.
Fostul premier Filat dă interviuri din penitenciar
În timp ce Maia Sandu este ocupată cu vizitele de lucru la București, Kiev și Berlin, fostul premier Vlad Filat, în guvernul căruia și-a început cariera politică actualul premier moldovean, a acordat mai multe interviuri chiar în penitenciarul unde își ispășește pedeapsa de 9 ani ca urmare a condamnării făcute într-un dosar legat de furtul miliardului din băncile moldovenești. Printre principalele declarații ale acestuia se numără cea în care anunță că principalul beneficiar al furtului miliardului ar fi Ilan Șor, deputat și fost primar al orașului Orhei, care a fugit din Republica Moldova chiar pe 14 iunie, atunci când guvernul condus de Pavel Filip a decis să predea guvernarea noului cabinet de miniștri.
„Principalul beneficiar eu consider că a fost Șor. Restul care au beneficiat au fost cei care au fost plătiți ca să tacă, să nu acționeze, să închidă dosare, să traducă șase luni de zile sentințe, să îl protejeze politic și tot așa mai departe. Și Vlad Plahotniuc a fost beneficiar, dar principalul beneficiar totuși a fost Șor”, a declarat Vlad Filat.
Totodată, acesta spune că a refuzat grațierea propusă de oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc.
”Este adevărat, cu ceva timp în urma, cam cu trei ani în urmă, mi s-a propus grațierea. Plahotniuc mi-a propus. În schimb la nimic, doar să demonstreze că este om bun, că este mărinimos”, a spus Filat, sugerând că nu a acceptat propunerea.
Cu toate că este condamnat într-un dosar legat de furtul miliardului, fostul premier Vlad Filat spune că este nevinovat, iar acum după plecarea lui Vlad Plahotniuc din Moldova are toate căile pentru a-și demonstra nevinovăția.
Procurorul general a demisionat
Republica Moldova este acum fără procuror general. După câteva săptămâni de insistențe, petiții din partea unor reprezentanți ai societății civile, dar și a unei declarații politice a parlamentului în care se anunța că procurorul general ar fi participat ilegal la concursul pentru funcția de procuror general, Eduard Harunjen a anunțat că demisionează. Totuși, principalele acuzații care i s-au adus fostului procuror general țin de dosarul furtului miliardului, în care acesta ar fi făcut mult prea puține acțiuni și din beneficiarii acestui furt este închis doar Vlad Filat și controversatul bancher Veaceslav Platon. În cererea semnată de Harunjen, acesta anunță că motivul deciziei de a demisiona este faptul că starea sa de sănătate s-ar fi înrăutățit și nu îi permite să mai exercite funcția de procuror general. De altfel, acum o săptămână acesta a fost internat la spitalul în secția de cardiologie.
Totodată noua majoritate de la Chișinău formată din socialiștii lui Igor Dodon și blocul ACUM a reușit să treacă în prima lectură un proiect de modificare a procedurii de alegere și numire a procurorului general.
Concurs pentru noii judecători la Curtea Constituțională și directorul Centrului Național Anticorupție
Pe lângă faptul că Republica Moldova nu are procuror general, în acest moment sunt vacante toate funcțiile de judecători constiţionali, care și-au anunțat demisia in corpore după ce Comisia de la Veneția a venit cu un punct de vedere foarte critic la adresa judecătorilor constituționali moldoveni ca urmare a hotărârilor luate în perioada 9 – 14 iulie. Drept urmare, cele şase fotolii de la Curtea Constituțională își așteaptă noii judecători constituționali. De altfel, a fost anunțat deja concurs pentru aceste funcții la care s-au înscris 23 de candidați.
Fără șef a rămas și Centrul Național Anticorupție. Bogdan Zumbreanu, care deținea funcția de director din decembrie 2017, a fost revocat din funcție cu votul a 61 de deputați. De altfel, demiterea șefului CNA a făcut parte din cerințele înaintate în cadrul negocierilor pentru formarea majorității parlamentare. Parlamentul Republicii Moldova a anunțat concurs și pentru această funcție, unde s-au înscris zece candidați. Concursul pentru directorul Centrului Național Anticorupție nu este însă lipsit de acuzații că ar fi organizat netransparent și că s-ar fi prelungit termenul concursului fără temei legal.
În concluzie, evoluția politică de la Chișinău arată că lucrurile sunt într-o continuă schimbare, însă nimeni în acest moment nu poate spune dacă acestea sunt spre bine și duc la democratizarea adevărată a statului sau istoria se va repeta ca în 2009, atunci când guvernarea pro-europeană a dezamăgit atât cetățenii, cât și partenerii de dezvoltare, ducând la unul din cele mai mari jafuri bancare din istoria Europei de Est.
