Anul acesta, pe 27 august s-au împlinit 28 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică. Pe 3 septembrie 1991, printr-o declarație a Parlamentului, România a fost atunci primul stat care a recunoscut oficial independența Republicii Moldova. Pentru a pune punctul pe ”i” ar trebui să amintim că, statul nou format Republica Moldova a fost utlima republică din lagărul sovietic de pe continentul european care și-a declarat independența față de URSS. De exemplu, țările baltice își declară independența încă din 1990: Lituania se declară independentă pe 11 martie 1990, Letonia își declară restaurarea independenței pe 4 mai 1990, iar Estonia pe 30 martie 1990. Apoi a urmat Georgia pe 9 aprilie 1991, Ucraina pe 24 august 1991 și Belarus pe 25 august 1991. Tot aici, amintim că în timpul evenimentelor din aprilie 2009, atunci când clădirile Parlamentului și Președinției de la Chișinău au fost devastate, originalul Declarației de Independență a Republicii Moldova a fost ars.
De Independență fără paradă militară
Chiar dacă până acum eram deprinși cu organizarea unor evenimente ample dedicate statalității, anul acesta Ziua Independenței de la Chișinău s-a rezumat la o depunere de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare a președintelui Igor Dodon și premierului Maia Sandu, iar seara lumea a fost invitată la un concert în aer liber organizat în fața Guvernului.
Maia Sandu, prim-ministrul Republicii Moldova: ”Cred că fiecare dintre noi s-a întrebat astăzi cât de independenți suntem și ce înseamnă independența pentru fiecare dintre noi. Republica Moldova are o independență fragilă și nu mă tem să o spun. Dar asta nu mă împiedică să cred în noi, să cred că depinde de noi dacă vom deveni sau nu cu adevărat independenți într-o zi”.
De altfel, de Ziua Independenței premierul a peferat să se afle în preajma copiilor moldoveni veniți din diasporă într-o tabără organizată anual de guvernul de la Chișinău.
Ministrul rus al Apărării într-o vizită la Chișinău
Cu doar câteva zile înainte de Ziua Independenței, pe 24 iunie, chiar de Ziua Independenței Ucrainei, la Chișinău se afla Serghei Șoigu, ministrul Apărării Federație Ruse. Acesta a ajuns pentru a participa la evenimentele dedicate operațiunii Iași-Chișinău din 24 iunie 1944, cunoscute în istoriografia rusă ca fiind ”eliberarea Basarabiei de regimul fascist”, iar în cea rdin România ca ”anexarea Basarabiei de către URSS”. Acesta a avut și o întrevedere cu oficialul rus și nu a uitat să-i mulțumească public lui Serghei Șoigu că a ajuns la Chișinău.
Igor Dodon, președintele Republicii Moldova: ”I-am mulțumit lui Serghei Șoigu, Ministrul Apărării al FR, pentru faptul că a transmis Ministerului Apărării al Republicii Moldova drapelele militare a două regimente moldovenești care au participat în luptele pentru eliberarea Moldovei. Pînă în prezent, aceste drapele s-au păstrat la Muzeul Ministerului Apărării al Federației Ruse”.
Plan de cooperare militară cu Rusia
Chiar dacă în niciun comunicat oficial de la Chișinău nu s-a menționat despre vreo înțelegere de cooperare militară cu Federația Rusă, după plecarea lui Șoigu de la Chișinău, site-ul ministerului Apărării Federației Ruse anunța că Igor Dodon și Serghei Șoigu ar fi ajuns la o înțelegere pentru semnarea unui ”plan pentru cooperare” pe un termen de trei ani de zile.
Serghei Șoigu, ministrul Apărării Federației Ruse: ”Suntem recunoscători pentru tot ceea ce se face acum – nu îmi este frică de aceste cuvinte – pentru restabilirea relațiilor dintre departamentele militare din cele două țări. Nu avem nimic de împărtășit. Nu avem de gând să luptăm unul împotriva celuilalt și nu vom face acest lucru. De aceea, aș dori să pregătim un plan pentru cooperarea noastră în viitorul apropiat, de preferință pentru următorii trei ani”.
Anunțul a fost primit cu multă răceală și cu critici din partea societății civile de la Chișinău și nu a fost comentat de premierul Maia Sandu. Totuși, voci din societatea civilă precizează că, un plan de cooperare militară cu Federația Rusă ar duce Republica Moldova la anularea parteneriatelor pe care le are până acum cu NATO.
Ion Leahu, expert pe tema conflictului transnistrean: ”Această colaborare presupune mai multe domenii, inclusiv pe segmentul pregătirea de luptă, doctrina militară, tactica de luptă, etc. Asta mai înseamnă că trebuie să fie definitivat inamicul. Nu poți lupta cu aerul. Iar aici Moldovei îi vor fi cerute lucruri, pur și simplu, inadmisibile. Noi suntem legați de Parteneriatul pentru Pace din cadrul NATO, suntem parte a altor acorduri cu UE. Dacă se va insista pe acest acord moldo-rus și aceasta va fi semnat, celelalte programe vor fi anulate, iar acesta e un lucru grav”.
De altfel, vizita lui Serghei Șoigu n-a trecut neobservată nici la Kiev, care este victima unui război hibrid dus de Federația Rusă în regiunea ucraineană Donbass.
Vitali Portnikov, analist ucrainean: ”Așa se poate încheia dezoligarhizarea moldovenească cu asistența rusească și participare occidentală. Și acesta nu este finalul. Finalul va fi atunci când același model va fi aplicat în Ucraina. Atunci îl vom vedea pe Serghei Șoigu la Kiev în tranzit de la Donețk. Pentru a face acest lucru, nu trebuie decât să implementați pe deplin acordurile de la Minsk, să amnistiați mercenarii și să creați din „republicile populare” state în statul Ucraina”.
Experții ucraineni au numit vizita de la Chișinău a ministrului rus al Apărării ca fiind ”o umilință a suveranității statului moldovenesc”.
