Un raport al Institutului Național de Statistică menționează că, anul trecut, Iașul era fruntaș în rândul județelor din țară, având 444 de biblioteci funcționale. Din păcate numărul acestora este într-o continuă scădere mai ales în mediul rural, unde, interesul pentru cultură, se pare că este unul lipsit de importanță. Același institut a precizat și faptul că dacă în urmă cu zece ani aveam în Iași aproape 550 de biblioteci, astăzi avem cu 100 mai puține. Numai în cursul anului trecut s-au închis, de exemplu, șase dintre ele.
Dincolo de fondul de carte care ar trebui să fie actualizat cu volume atractive pentru cititori, oamenii spun că spațiile bibliotecilor lasă de dorit la capitolul confort. Dacă în țările occidentale vedem că bibliotecile au spații individuale pentru studiu pentru cei care își doresc liniște sau locuri deschise unde oricine și la orice oră poate citi cărți din domenii diverse, în România încă ne lovim de câteva bariere.
“Adevărul este însă că nu-și merită locul în niciun top, pentru că numai în ultimii 20 de ani aici au fost închise ușile a 173 de biblioteci – iar să oprești accesul la cultură oamenilor din mediul rural, închizând atât de multe biblioteci e un lucru scandalos. Național, per total, nu o ducem deloc mai bine, pentru că din anul 2000 până astăzi, bibliotecile care au dispărut sunt aproximativ 4.000 la număr”, a spus senatorul
Principala problemă cu care se confruntă bibliotecile din mediul rural este faptul că tinerii nu sunt interesați să îi treacă pragul iar autoritățile sunt indolente când vine vorba de investiții, preferând să asfalteze un drum comunal decât să le ofere tinerilor posibilitatea de a evolua.
“Faptul că suntem martorii acestei ”sabotări” a vieții culturale din satele Moldovei mi se pare un lucru sinistru – acolo lipsurile sunt, oricum, unele greu de închipuit, iar îngrădirea accesului și la aceste resurse mă face să cred că atât Moldova cât și țara toată vor fi greu de salvat. Fără servicii educaționale de calitate și fără sprijinirea unor programe culturale la sat, cred sincer că nu avem prea multe șanse de dezvoltare”, a completat senatorul.
Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” și-a îmbunătățit relația pe care o are cu cititorul. Indiferent că împrumută volumul acasă sau îl parcurge în sala de lectură, tinerii sunt invitați la diferite ateliere și sesiuni de comunicare. Așadar, conducerea bibliotecii speră ca prin intermediul acestor tipuri de activități să îi facă pe ieșeni să redescopere pasiunea pentru citit.
“Biblioteca rămâne singurul pol al cunoașterii obiective, adică pe internet găsești tot felul de informații, doar că ele sunt puse de niște oameni care doar vor să le pună și cam atât. Fără bibliotecă, nu poate exista o informație, și asta se repercutează, evident asupra tinerei generații, care nu este foarte informată și care nu are acces la literatură, la civilizație”, a spus Dan Doboș, directorul Bibliotecii Județene Gheorghe Asachi.
Situația bibliotecilor, dezbătută la Parlament
Cei care pot produce reala schimbare sunt autoritățile locale care ar trebui să investească mai mulți bani în modernizarea bibliotecilor.
“Noi am pus bazele proiectului „Până hăt de carte”, care sprijină bibliotecile de la sate – strângem cărți de la donatori, le sortăm în funcție de ce nevoi constatăm că sunt în teren și mergem astfel în completarea fondului de carte incomplet al bibliotecilor de la țară. Totodată, 2019 a fost Anul Cărții în România; Autoritățile locale ar trebui să fie mult mai atente la nevoile bibliotecilor pe care le au în subordine. Am văzut, în cursul vizitelor în sate, biblioteci îngrijite, dar și biblioteci complet dezolante, cu pereți scorojiți, cu spații mult prea mici de depozitare, fără rafturi, fără surse de căldură; ori dacă aceste lucruri elementare nu există, cum poți să atragi tu cititorii, cum aduci noile generații la bibliotecă și le faci să se apropie de carte? Aici primăriile trebuie să colaboreze cu bibliotecarii – să ofere spații decente, condiții decente și, în cele din urmă, să pună la cale împreună proiecte culturale pentru dezvoltarea comunităților”, a declarat Dan Lungu.
Fondul de carte a fost și va rămâne în continuare o problemă a bibliotecilor din România.
“Ministerul Culturii ar trebui să dea bani pentru Programul anual de achiziții de carte, care există doar pe hârtie, Uniunea Scriitorilor ar putea face campanii de promovare a lecturii, iar consiliile județene ar putea avea strategii culturale votate și bugetate, cu capitol special pentru cultura din mediul rural, a declarat Dan Lungu.
