În slujba pacienţilor. Ioan Bârliba vs Lucian Eva

Doi manageri de spital au răspuns afirmativ întrebărilor noastre din cadrul Interviurilor în oglindă. Dr.ec. Ioan Bârliba conduce de 12 ani cel mai mare spital din Moldova – Spitalul Clinic de Urgenţe Sfântul Spiridon. La rândul său, conf.univ.dr. Lucian Eva este, de zece ani, managerul Spitalului de Neurochirurgie Prof.dr. Nicolae Oblu, care ocupă locul întâi la nivel național în ceea ce privește dotarea cu aparatură medicală.

0
1026

Ioan Bârliba: „La începutul lunii octombrie vom da în folosință Secția de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arși”.

Lucian Eva: „Reabilităm complet Secţia de Terapie Intensivă, pentru reducerea numărului de infecții nosocomiale”.

 

  1. În ce stadiu se află investițiile în infrastructura spitalului?

Ioan Bârliba: După cum se știe, Spitalul Sfântul Spiridon este monument istoric și are opt pavilioane. De-a lungul timpului, la cele opt pavilioane au avut loc lucrări de reparații capitale. Enumăr aici Unitatea de Primire a Urgențelor – finalizată  acum trei ani, clădirea care adăpostește Anatomia Patologică și morga – reparată capital și consolidată, secția ORL – finalizată acum patru ani. Cea mai importantă lucrare ca investiție în infrastructură este Secția de Chirurgie Plastică și Arsuri. Valoarea totală a investiției este de 39,8 milioane de lei, care înseamnă reaparații capitale și dotări cu climatizare, ventilație, la care se adaugă dotări cu tehnică și aparatură medicală care au început să vină. Clinica este dotată în proporție de 85 la sută,  iar la începutul lunii octombrie o vom da în folosință.

Lucian Eva: În momentul de faţă, în spital se derulează câteva investiţii majore, atât la clădiri, cât şi la aparatura medicală.  Este aproape de finalizare licitaţia privind dotarea spitalului cu imagistică medicală de înaltă performanţă, RMN de 3 Tesla, o sală dotată cu CT şi CT scanner de 128 de slice-uri, plus un stereo-angiograf biplan, vorbim mai departe de sisteme de sterilizare pentru instrumentarul chirurguical, aparat de sterilizare cu plasmă, roboţi de dezinfecţie. Am demarat procedurile de achiziţie privind implementarea laboratorului de radiochirurgie stereotactică – o investiţie de aproximativ șase milioane de euro, care presupune, pe lângă dotarea cu echipamentul medical specific şi amenajarea spaţiului pentru implementarea acestui proiect. Este un buncăr cu pereţi speciali, de aproximativ 70 de centimetri grosime, şi toate spaţiile aferente acestui proiect. Apoi, Centrul de Neuroexcelenţă, o clădire de 2.500 de metri pătraţi, este în faza de documentaţie tehnică, sperăm că, la începutul anului viitor, să începem proiectarea şi, ulterior, execuţia acestui proiect. Va avea săli de operaţie, săli de recuperare neuro-motorie, bazin de înot, şi un buncăr special pentru implementarea proiectului de radio-chirurgie cu un Cyberknife de data aceasta. Proiectul se întinde pe trei ani. Vorbim de proiecte care sunt în derulare. În ceea ce priveşte proiectele încheiate, amintesc aici de Laboratorul endovascular, cu sistemul de angiografie biplană 3D, care este deja funcţional, o investiţie de 1,5 milioane de euro. S-au mai cumpărat roboţi, precum Mazor X.

  1. Ce dotări cu aparatură performantă s-au făcut în ultimii doi ani?

Ioan Bârliba: Spitalul nu este nici în subordinea Consiliului Județean, nici în subordinea Primăriei, deși Primăria este proprietarul spitalului. Noi suntem un soi de struțo-cămilă, așa, din partea CJ nu am primit nimic, doar din partea Primăriei am primit ceva sume. Dar, în anul 2018 am cumpărat aparatură medicală în valoare de 2,25 milioane de lei doar din veniturile proprii, în 2019 am primit de la Ministerul Sănătății zece milioane de lei și am cumpărat dispozitive și aparatură medicală – mese de operație, lămpi scialitice, unituri dentare, instrumentar chirurgical, lucruri strict necesare. Din venituri proprii am mai cumpărat aparatură medicală în valoare de 3,61 milioane de lei. La aceste sume se adaugă și 300.000 de lei de la Primăria Iași.

Lucian Eva: S-a cumpărat aparatură medicală pentru dotarea blocului operator, în valoare de opt milioane de lei, procedură deja demarată, mese de operaţie, craniotoame, microscoape operatorii, sisteme de neuronavigaţie, instrumentar chirurgical.

  1. De ce aparatură ar mai avea nevoie spitalul?

Ioan Bârliba: Ținând cont de viitorul acestui spital, care va fi destinat pacienților cu boli cronice, odată cu construcția noului Spital Regional de Urgențe, am mai avea nevoie de încă un computer tomograf. Acum avem două, dar unul este cam vechi, de peste șapte ani, și vrem să îl înlocuim cu unul mult mai performant, pentru a scurta durata de spitalizare și pentru a putea determina mult mai ușor anumite patologii. Totodată, având secție de Endocrinologie, aici avem osteodensiometru, dar este depășit fizic și moral, și un asemenea aparat, chiar două, ne-ar prinde foarte bine. Apoi, noi avem și Medicină Nucleară. O gamacameră ne-ar fi de mare folos. Avem una, dar nu este foarte performantă. Pentru aceste trei aparate voi înainta o fundamentare Ministerului Sănătății pentru a primi fondurile necesare în anul 2020.

Lucian Eva: Spitalul este foarte bine dotat pe tot ceea ce înseamnă specialitatea noastră, neurochirurgia, dar ne-ar mai trebui ceva craniotoame, deoarece acelea pe care le avem sunt uzate din punct de vedere tehnic, şi în planul de achiziţii anul acesta avem în vedere sa cumpărăm câteva.

  1. Ce măsuri ați luat sau veți lua pentru reducerea numărului de infecții nosocomiale?

Ioan Bârliba: Infecțiile nosocomiale, au fost, sunt și vor exista. Asta nu înseamnă că nu trebuie să luăm niște măsuri pentru a le îndepărta, și precizez: suplimentarea bugetului în vederea achiziției de biocide, am cumpărat cinci nebulizatoare pentru efectuarea dezinfecției și aerului, iar în 2020 vom mai cumpăra cinci. De asemenea, să nu uităm că spitalul nostru este spital-santinelă, adică derulăm un program de supraveghere în sistem santinelă a infecțiilor asociate actului medical în toate secțiile clinice. Un punct foarte important este și utilizarea judicioasă a antibioticelor, deoarece o utilizare în exces sau haotică a antibioticelor duce la o scădere a imunității organismului, ceea ce conduce la apariția infecțiilor nosocomiale. Drept urmare, am angajat doi medici infecționiști care supraveghează în permanență și sunt chemați ori de câte ori este nevoie, fără să mai apelăm la cei de la Spitalul de Boli Infecțioase. Iar în cadrul secțiilor am amenajat un sector septic, și, periodic, au loc instruiri periodice ale personalului sanitar în ceea ce privește igiena riguroasă a mâinilor.

Lucian Eva: Există infecţii nosocomiale, ca în orice spital. Mare parte provin de la pacienţii care vin din alte spitale de aici sau din ţară, dar este un plan de măsuri foarte bine pus la punct care ne-a permis să ţinem aceste infecţii în limitele admise – de la simpla spălare pe mâini la dezinfecţia pardoselilor, pereţilor, a saloanelor. Folosim dezinfectanţi de cea mai bună calitate, şi în plus, reabilităm complet Secţia de Terapie Intensivă. Chiar de săptămâna viitoare vor începe lucrările la tot ce înseamnă terapie intensivă – 30 de paturi, cu o suprafaţă generoasă, camerele vor fi cu aer curat, cu sisteme de dezinfecţie la nivelul pereţilor, cu ventilaţie proprie cu aer negativ. Va fi o secţie modernă şi avem speranţa că va reduce mult riscul de apariţie a infecţiilor nosocomiale. Investiţia este de 1,8 milioane de euro de la Consiliul Judeţean.

  1. În ce măsură va fi afectată unitatea spitalicească de construirea noului Spital Regional de Urgențe?

Ioan Bârliba: După darea în folosință a Spitalului Regional de Urgențe, spitalul nostru nu va mai avea titulatura de Spital de Urgențe. Acum, aici sunt 16 specialități și 26 de secții clinice. La noul spital nu vom regăsi, de exemplu, secții precum Dermatologia, Alergologia-Imunologia, Hematologia Nononcologică, parte din Gastroenterologie, parte din Medicina Internă, sigur că toate acestea vor rămâne aici, în continuare. Probabil că spitalul nostru, din discuțiile pe care le-am mai avut cu atoritățile locale și cele de la Ministerul Sănătății, se va transforma într-un spital pentru pacienți electivi, adică cu boli cronice, deci nu prezintă urgențe.

Lucian Eva: Spitalul de Neurochirurgie nu va fi afectat de noul Spital Regional de Urgenţe. Mai mult, vom înfiinţa acolo o secţie de neurochirurgie. Noi ne vom menţine poziţia de Centru de neuroexcelenţă pentru cazuistica dificilă, de aceea aceste proiecte de radiochirurgie stereotactică, de dezvoltare a tot ceea ce este inovativ şi performant tehnologic nu va fi afectat din punctul acesta de vedere.

  1. Aveți în plan vreun proiect referitor la resursele umane, care să aibă în vedere o comunicare mai eficientă cu pacienții și aparținătorii?

Ioan Bârliba: Noi avem și Serviciul de Management al Calității, iar personalul de aici se ocupă de acest lucru, are în vedere tot ceea ce spune pacientul vizavi de modul în care a fost tratat, de felul în care s-a comunicat cu el. Din evaluările pe care le-am făcut, peste 80% dintre pacienți se declară mulțumiți și foarte mulțumiți. De asemenea, facem evaluări periodice atât a personalului mediu sanitar, cât și auxiliar, în urma cărora se poate deduce dacă ei au o atitudine corectă, dacă își respectă îndatoririle conform fișei postului. Și încă ceva: încă de acum zece ani am instalat în fiecare secție clinică o cutie poștală, în care pacienții pot lăsa opiniile. Iar, dacă sunt lucruri negative, le corectăm ulterior.

Lucian Eva: Dorim să implementăm un nou sistem informatic care va fi în beneficiul pacienţilor, dar şi al cadrelor medicale, pentru că va avea diverse facilităţi de voce care vor permite redactarea documentelor medicale pe voce şi apoi vor fi puse în scris pe sistem electronic. Vrem să organizăm cursuri de comunicare pentru personalul medical, lucrurile sunt în permanentă mişcare, iar reclamaţiile care vin la adresa spitalului privind lipsa de comunicare între medic şi pacient sunt din ce în ce mai puţine.

  1. Cum apreciați activitatea parlamentarilor ieșeni în legătură cu activitatea medicală din Iași?

Ioan Bârliba: Eu am apelat la parlamentarii ieșeni în mai multe rânduri, uneori am primit sprijin, alteori nu. Bunăoară, în ceea ce privește Secția de Chirurgie Plastică, nu cred că este parlamentar de la putere sau din opoziție pe care să nu-l fi contactat. Le-am pus câte un dosar în brațe și i-am rugat să transmită solicitările noastre Ministerului Sănătății. Mă refer aici la dispozitive tehnice, aparatură medicală de strictă necesitate, și, nu în ultimul rând, la Secția de Chirurgie Plastică și Arsuri care, în sfârșit, și cu ajutorul unor parlamentari de Iași, va fi dată în folosință la începutul lunii octombrie. Fac precizarea că am găsit înțelegere la doamna ministru Sorina Pintea, și, prin fondurile de la Banca Mondială, aparatura de peste 3,5 milioane de lei a început să vină.

Lucian Eva: Avem o colaborare foarte bună cu toţi parlamentarii ieşeni, indiferent de partidul din care provin aceştia.

  1. O bună parte a pacienților internați provine din județele limitrofe Iașului. Care este proporția acestor pacienți raportată la numărul total al internărilor dintr-un an?

Ioan Bârliba: În spitalul nostru, în fiecare an, se internează 40.000 de pacienți. Dintre aceștia, o treime sunt din județele limitrofe. Cei mai mulți sunt din Vaslui, Bârlad, urmează Botoșani, Neamț, Bacău și Suceava. Iar dintre aceștia, 60% reprezintă urgențe, restul având boli cronice.

Lucian Eva: Tratăm pacienţi din toată ţara, nu numai din judeţele limitrofe Iaşului. Procentul pacienţilor care vin din alte judeţe creşte cu 10% pe an.  Noi tratăm în regim de internare continuă în jur de 14.000 de pacienţi anual, iar 70% dintre ei sunt din judeţul Iaşi.

  1. Cât de utile sunt finanțările pe fonduri europene pentru partea medicală și ce demersuri ați făcut pentru a obține asemenea fonduri?

Ioan Bârliba: Fondurile europene sunt utile, numai că, fiind în subordinea directă a Ministerului Sănătății, nouă ne vine mai greu să apelăm la acestea, întrucât spitalul este în proprietatea Primăriei Iașului, deci demararea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene trebuie să o facă Primăria Municipiului Iași, în baza fundamentărilor pe care le facem noi; cu alte cuvinte, nu putem accesa fonduri europene decât fie prin Primăria Iași, fie prin Ministerul Sănătății.

Lucian Eva: Noi am implementat proiecte în valoare de șapte milioane de euro din fonduri europene. Este o sumă foarte mare. E clar că aceste fonduri sunt foarte utile pentru dezvoltarea infrastructurii şi tehnologizarea sistemului sanitar din România.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments