Școala din comuna Golăieşti este de mai bine de 40 de ani în aceeași stare.
Băncile sunt rupte, sălile de clasă sunt încălzite cu sobe de teracotă, iar băile sunt la o distanţă de 20 de metri de școală și sunt după modelul turcesc. Cei care au acum aproximativ 50 de ani spun că școala le trezește vechi amintiri pentru că a rămas la fel însă cei care au copii care merg la şcoală spun că se tem pentru siguranţa lor. Autorităţile locale nu au făcut prea multe pentru ca cei aproximativ 400 de copii să înveţe în cele mai bune condiţii. Primarul Comunei Golăieşti spune că proiectele care vizau reabilitarea unităţii de învăţământ sunt demarate de mai bine de patru ani, doar că anumite formalităţi au pus piedică la tot ceea ce înseamnă investiţii. Din păcate, birocraţia a dat lovitura din nou şi cu puţine speranţe, poate la anul, elevii vor avea parte de condiţii normale de studiu cu grupuri sanitare în interiorul şcolii. Pentru întregul proces de reabilitare ar fi nevoie de 1,4 milioane de lei, bani care vor fi investiţi după ce primăria pune la punct toate documentele pentru a primi noi fonduri de la PNDL.
”Noi, în PNDL 1, am depus un proiect de reabilitare la Şcoala din Golăieşti care are o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi desfăşurată. Ca şi soluţie, a fost găsită dezafectarea a două săli de clasă şi transformarea lor în toalete. Asta ar duce la diminuarea spaţiului de învăţământ şi eram nevoiţi să facem învăţământ în trei schimburi. Lucrările constau în subzidire, hidroizolaţie, decaparea pereţilor. Cel puţin aşa a ieşit ca urmare a expertizei, schimbare acoperiș și tot ceea ce înseamnă interior. Este o lucrare mai complexă. Noi nu avem un spațiu în care să mutăm cei 400 de copii”, a spus primarul comunei, Mihai Bîzdîgă.
Soluția pe care a găsit-o primarul este cea de a extinde corpul de clădire, printr-o nouă linie de finanțare.
”Acolo am învățat și eu, și copiii mei și poate chiar o să învețe nepoții mei. Ca să pot aplica pe PNDL trebuia să mă înregistrez în SIE ca școală fără autorizație de funcționare. La solicitarea noastră s-a retras autorizația de funcționare, iar eu ca să pot aplica, am solicitat retragerea autorizației și am aplicat. Am la nivel de comuna Golăiești contracte de finanțare pentru toate școlile. Am două școli construite noi, am un contract de finanțare pentru școala de la Grădinari pentru demolare și construire, a fost termen lunea trecută. O să mai facem noi în Consiliul Local o ședință pentru o alocare pentru reluare”, mai spune primarul comunei Golăiești.
Mai pe scurt, tipic românesc. Autoritățile nu gândesc de la început corect proiectele. Fac la repezeală un proiect, îl depun ca să obțină banii, îl flutură în campania electoral, iar când se apucă de treabă constată că nu e soluția potrivită. Și uite așa, sute de copii rămân să învețe în condiții precare fără să îi pese nimănui.
Condiții decente pentru primar
Dacă școala mai are puțin și cade peste elevi, clădirea primăriei este nou nouță. Are aparate de aer condiționat, sistem de iluminat cu leduri, uși metalice, apă curentă, geamuri termopan, investiții care au însumat nu mai puțin de 900.000 de lei. Școala este peste drum de primărie și toată lumea, cum este și firesc, se întreabă cum de s-au găsit bani pentru un proiect iar celălalt a fost lăsat de izbeliște.
”Proiectul de finanțare a fost depus odată cu cel pentru primărie, iar pentru căminul cultural a fost depus pe CNI. Tot în aceeași perioadă, dar nu s-au putut începe lucrurile pentru că nu ai spațiu. Noi le-am depus în 2016. Până nu ne-a aprobat în PNDL 2 nu am putut începe. În afară de inconvenintul că toaleta este în curte, la 20 de metri de apă”, a mai spus edilul.
După ce a pierdut timpul cu un proiect prost conceput, s-a încercat accesarea unei noi linii de finanțare care i-a permis extinderea corpului. Această idée trebuia abordată de la bun început. Astfel, cei 400 de copii ar fi învățat astăzi în condiții normale.
”Ulterior, pe PNDL 2 au schimbat regulile și ne-au dat voie să modificăm. Am depus un proiect pentru extindere, mai exact construirea unui corp de școală. Este vorba de standardul de cost. Una este să repari și alta să construiești. Am scos acea investiție construire școală de trei ori la licitație. Am găsit noi un constructor și acum am luat toate avizele și suntem la faza de autorizare construire și undeva la începutul lunii octombrie se încep lucrările a noului corpul de școală. Anul acesta lucrăm cât se poate și anul viitor, undeva în vară, vom începe și lucrările la școală. Vorbesc de parter, ca în toamnă să terminăm școala nouă care are patru clase plus nivelul de sus. Ca să nu întrerupem activitatea școlii”, a spus Mihai Bîzdîgă.
Modul în care se desfășoară lucrările la școala din comuna Golăiești este aspru criticată de Sindicatul Profesorilor.
”Eu cred că primarii, în special cei din mediul rural au primit prea multă putere și foarte multe comune nu se încadrează. Cred că de aici ar trebui începută o reformă prin care comunele să fie comasate. Eu aici aș lucra. Multe comune nu sunt viabile din mai multe puncte de vedere: financiar, nu sunt viabile ca și management și cred că ar trebui intervenit aici și ar trebui comasate cu cele care au demonstrat că pot să se descurce”, a declarat Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere pentru Învățământul Preuniversitar.
Speranța moare ultima
Autoritățile locale promit că anul școlar 2020 îi va găsi pe elevii comunei într-un spațiu adecvat.
”Avem experiența sediului de primărie, a căminului cultural. Mai puțin de un an nu pot să dureze lucrările. S-a întârziat pentru că au fost bani puțini, nu a putut să se construiască și a durat. Vă dați seama ce înseamnă licitația de trei ori. Nu ai soluții tehnice. Am căutat soluții prin Consiliul de Administrație pentru că nu poți. Nu am spațiu unde să îi duc pe cei 400 de copii să îi iei și să îi duci undeva. Când am renovat primăria, am stat într- clădire alăturată, într-o sală. Nu pot face același lucru față de copii”, a spus primarul.
Poate că această comună stă foarte bine la capitolul investiții, însă tot ceea ce înseamnă educație este pus pe un plan secund pentru că în această zonă nu există o grădiniță. Copiii sunt aduși la un centru de zi, spațiu destinat altor tipuri de activități.
”Noi am depus un proiect pentru grădiniță, la minister prin Banca Mondială. Am trecut o grădiniță cu patru grupe. Am așteptat vreo trei ani de zile că spuneau că le ia la rând, pe cele cu două grupe apoi pe cele cu patru, lucru pe care l-au abandonat. Am depus pe AFIR tot un proiect de grădiniță care a fost declarat neeligibil. Apoi, am depus pe Programul Operațional Regional iar acum este în implementare”, a promis primarul.
La polul opus, reprezentanții profesorilor spun că există și comune în care fondurile chiar au fost investite cu folos în sprijinirea noii generații.
”Un exemplu de bună practică este Școala din Aroneanu, acolo s-a făcut o școală nouă. De exemplu, am fost de curând la Școala din Hadâmbu care arată foarte bine. Clădirea este foarte bine, au toaletă în interior. Sunt și exemple pozitive care pot fi date. Din păcate, mult prea puține. Cam toate comunele au primit fonduri dar din păcate, vedem că au funcționat doar în cateva, ceea ce reflectă starea comunei. Pot fi și alte cauze, nu găsești firmă, pentru că nu mai avem muncitori. Trebuie văzut punctual în fiecare caz ce s-a întâmplat, dar la Golăiești, după atâția ani, acolo se vede că nu au fost folosite niște fonduri, este vorba de delăsarea primăriei, de incompetență, poate și de rea credință, chiar prostie, de ce nu”, a spus Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași.
Parlamentarii sunt de părere că primăriile din mediul rural ar trebui să se ocupe mai mult de starea școlilor pentru a reduce abandonul şcolar.
”Trebuie clarificat odată cine răspunde de şcoli şi din punct de vedere al infrastructurii fiind discutabil, trebuie să discute primarii de modul în care este amenajată şcoala. Administraţiile locale sunt cele care trebuie să răspundă de starea infrastructurii şcolare, profesorii doar de actul de învăţământ şi de curiculă. Faptul că totuşi în atâţia ani nu s-a găsit o soluţie să se facă ceva pentru acea şcoală e un lucru grav. Poate că pe cei din administraţie nu îi interesează şcolile, dar pentru siguranţa copiilor, a profesorilor, liniştea părinţilor, este foarte important ca şcoala să fie renovată, să fie frumoasă şi să atragă copiii,” a comentat deputatul PMP, Petru Movilă.
”Nu cunosc situaţia de acolo dar e ciudat ce s-a întâmplat. Nu se justifică de ce nu au construit grupuri sanitare în şcoli pentru că este programul de finanţare în desfăşurare ca toate şcolile să intre în legalitate şi normalitate. Nu cunosc speţa de acolo, o să mă interesez şi eu, dar nu e firesc. Ceva s-a întâmplat în primărie, în şcoală de lucrurile nu au intrat în finanţare în PDNL 1 sau 2”, a spus Vasile Cîtea, deputat PSD.
Primarul comunei Golăiești, Mihai Bîzdîgă pare a fi as în fondurile europene. E greu de crezut cum de nu a reușit să gândească corect un proiect pentru obținerea de fonduri pentru renovarea școlii. Edilul Mihai Bîzdîgă, alături de soția sa Maricica, au fost condamnați anul trecut de Curtea de Apel Iași la închisoare cu suspendare pentru fraudă cu fonduri europene. Alături de primar şi soţia acestuia a mai fost condamnat şi viceprimarul comunei de la data faptelor .
Mihai Bîzdîgă, primarul din Golăieşti, a primit 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, chiar dacă unele dintre faptele imputate de anchetatori s-au prescris în timpul procesului. Doi ani de închisoare cu suspendare a primit şi soţia sa, Maricica, în timp ce Mihai Bojoga, viceprimar la momentul faptelor, a primit 1 an de închisoare cu suspendare.
Potrivit procurorilor, în perioada 2008-2011 primarul Mihai Bîzdîgă, în calitate de preşedinte al APCT Golăieşti, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Iaşi, în numele asociaţiei, patru cereri de acordare a subvenţiilor agricole pe suprafaţă, aferente anilor respectivi. În susţinerea cererilor, însă, edilul a depus mai multe înscrisuri (adeverinţe, tabele) cu menţiuni inexacte referitoare la suprafaţa de păşune şi numărul de animale.
Actele ar fi fost semnate de Mihai Bîzdîgă, atât în calitate de primar, cât şi în calitate de preşedinte al asociaţiei. „Pentru a putea accesa aceste subvenţii, în cursul anului 2008, inculpaţii Bîzdîgă Mihai şi Bojoga Mihai, viceprimar al comunei Golăieşti, au semnat, în calitate de reprezentant al primăriei, respectiv al Consiliului local, un contract prin care se concesiona în mod gratuit, pe un termen de 11 ani, păşunea comunală în suprafaţă de 548 hectare, în condiţiile în care cei doi inculpaţi aveau şi calitatea de membri fondatori şi deţineau funcţii de conducere în cadrul Asociaţiei.
Acest contract de concesiune a fost utilizat în procedura de obţinere a subvenţiilor“, au arătat procurorii. Aceştia mai spun că într-un mod similar ar fi procedat şi Maricica Bîzdîgă, în numele unei intreprinderi familiale. Prejudiciul total se ridica la momentul trimiterii în judecată la 1,2 milioane de lei, bani care ar fi fost încasaţi pe nedrept de la APIA. Decizia nu este definitivă.
