O altă legendă spune că, în China, în vremuri străvechi, un împărat obișnuia să bea apă fiartă în tot timpul zilei, oriunde se afla. Un bucătar era însărcinat cu această grija. Într-o zi, undeva într-o campanie, poposind pe un deal, bucătarul a pus vasul cu apă la fiert, dar a uitat să pună capac pe acesta. Dintr-un pom din apropiere o pală de vânt a adus câteva frunze ce au poposit în vas. Împăratul a crezut că în vasul său este ceva pregătit de bucătar și, ademenit de miros și culoare, a gustat. Infuzia s-a dovedit plăcută la gust, și, la foarte scurt timp, s-a simțit foarte revigorat.
Iată două legende frumoase ce definesc două fenomene speciale – ceaiul și cafeaua – gurmanderie, artă și sănătate.
Despre aceste două băuturi minunate ne povestesc la Interviul în oglindă, doi fini cunoscători ai acestora. Sorin Olteanu este managerul unui magazin care comercializează ceaiuri, cafele și accesorii conexe, în timp ce Maurizio Formicola conduce un alt magazin care prepară si vinde cafea pentru toate gusturile.
Sorin Olteanu: ”Nu voi recomanda niciodată zahăr, nici la ceai nici la cafea, nu doar pentru că zahărul este nesănătos, dar modifică dramatic percepția firească a ceea ce bem”.
Maurizio Formicola: ”Cafeaua este un produs fără vârstă…. în jurul unei cești de cafea se pot discuta afaceri, socializa, lega prietenii”.
- Cât de bogată și de fascinantă este istoria acestei băuturi (cafea/ceai)?
Sorin Olteanu: De la început facem precizarea că numim ceai infuziile plantei Camelia Sinensis. În cea mai mare parte a Chinei se vorbește mandarina și denumirea acestei plante este Cha. Într-o zona mai mică a Chinei, în zona de Sud, unde se află Marea Chinei, dialectul folosit este cantoneza, iar acestei plante i se spune Te. De aceea, cei care au primit ceaiul pe Drumul Mătăsii, din Rusia și până în Orientul Apropiat îi spun ceai (chai) iar cei ce l-au primit pe mare, prin olandezi și ceilalți europeni, îi spun te, tea, thé, Tee… Nu este corect să spun ceai de mușețel, sau de orice altceva, dacă planta ceai nu este conținută în acea infuzie. Ceaiul are o evoluție mult mai veche și mai amplă, fiind unul din elementele ce formau negoțul de pe Drumul Mătăsii. Prima atestare documentară a Drumului Mătăsii se face prin secolul II î.Hr, iar prima consemnare legată de consumul ceaiului în China, ca medicament, apare prin secolul al III-lea. În Rusia el este folosit din vremuri străvechi în Siberia, dar primele surse oficiale vorbesc de el pe la 1639. De la noi, Spătarul Nicolae Milescu îl cunoaște și vorbește despre el în urma călătoriei sale întreprinsă la 1675-1678. Rămâne totuși ca o apreciere veridică faptul că prin ruși și turci a ajuns ceaiul în România.
Maurizio Formicola: Cafeaua este cea mai consumată băutură din lume. Diversitatea soiurilor și modurile de preparare diferă de la un continent la altul, mai exact, țările arabe având ca specific cafeaua la ibric, Europa de vest/Centrală – espresso, SUA – cafeaua la filtru.
- Descrieți câteva dintre beneficiile pe care le oferă consumul de cafea/ceai.
Sorin Olteanu: Dintre cele două băuturi, ceaiul este cel ce aduce cele mai multe beneficii sănătății omului. Ceaiul, respectiv infuzia de Camelia Sinesis, prin bogăția de antioxidanți, bio componenți și nutrienți, bate recordurile la recomandări pentru sănătate, pe tot mapamondul. Folosit din antichitate pentru detoxifiere, energizare, în curele de slăbire, reduce riscul de apariție a cancerului. Concentrația mare de polifenoli îi conferă proprietăți antiinflamatoare, antiaging. Stimulează creierul cu beneficii pentru memorie, viteza de reacție, capacitatea de concentrare, combate anxietatea, protejează cavitatea bucală și dentiția, reduce posibilitatea apariției bolilor cardiovasculare și, asemeni cafelei, atenuează riscul de îmbolnăvire în diabetul de tip 2, în Alzheimer și Parkinson.
Maurizio Formicola: Cafeaua are multiple beneficii. Pot să amintesc aici faptul că este antioxidant și energizant. Cofeina sporește vigilența, atenția și concentrația. În plus, a crescut mult consumul de cafea verde recomandată în curele de slăbire, detoxifiere, cosmetică etc.
- Se spune că tot ce e prea mult strică. De ce nu este bine să exagerăm cu consumul de cafea/ceai?
Sorin Olteanu: Nimic din ce este prea mult nu este benefic. Ceaiul consumat în exces deshidratează din cauza proprietăților sale diuretice. Ceaiul negru, fiind bogat în tanin, poate influența negativ retenția calciului și a fierului atunci când îl consumăm în exces. Și ceaiul consumat exagerat are efecte negative similare celor pe care le găsim la consumul mare de cafea.
Maurizio Formicola: Cafeaua consumată în cantități exagerate provoacă anxietate, agitație, nervozitate, insomnie.
- Infuzat(ă) sau fiert (fiartă)?
Sorin Olteanu: Cu ceaiul este o adevărată poveste. În funcție de sortiment, infuzarea se face la temperaturi de 60, 70, 80, 90 de grade, și chiar fiartă, dar nu la 100 de grade, de obicei se mai lasă câteva secunde la răcit (20-30). Folosim, în general, apă fiartă pentru a clăti ceaiul. Dacă infuzăm cu apă fiartă, atunci timpii primei infuzii sunt de ordinul secundelor, de obicei 20-30 de secunde. Am spus prima infuzie deoarece tipul acesta de ceai se poate reinfuza de mai multe ori, cu apă la aceeași temperatură, crescând de fiecare dată timpul cu 10-20 de secunde față de anteriorul.
De obicei, la ceaiul verde se folosește apa la 80 de grade Celsius, la oolonguri – 70 de grade, și la negru – 90 de grade.
Maurizio Formicola: Espresso!!!!
- Este sănătos să bem cafea/ceai la plic? Motivați.
Sorin Olteanu: În general, și ceaiul și cafeaua au calitatea mai mare dacă produsele sunt vrac și dacă ingredientele (frunzele sau boabele) sunt cât mai întregi.
Pentru a ambala la pliculețe, mașinile trebuie să dozeze precis cantitatea, de aceea produsul trebuie să fie cât mai omogen, or asta se poate face doar prin mărunțire. Dacă mărunțim planta, ceai sau cafea, fiecare particulă va fi în contact cu aerul, care oxidează și alterează mai repede proprietățile benefice ale produsului. În general, la achiziție, produsele sfărâmate sunt considerate inferioare celor întregi și multe firme vând pleavă ambalată la plic.
Maurizio Formicola: Nu recomand consumul cafelei măcinate și ambalate inclusiv în plic. Unul dintre secretele unei cafele bune este măcinarea în momentul consumului.
- Cum trebuie să fie (în privința gustului, aromei și tăriei) cafeaua/ceaiul de dimineață, de la amiază sau de seară?
Sorin Olteanu: Nu voi recomanda niciodată zahăr, nici la ceai nici la cafea, nu doar pentru faptul că zahărul este nesănătos, dar modifică dramatic percepția firească a ceea ce bem. Pot afirma că nu voi descoperi niciodată, în acest fel, subtilitățile aromelor fine ce se găsesc în gust și apoi în retrogust. La fel vor afecta percepția mierea, ștevia, sau orice alt îndulcitor. Ca să nu mai vorbim că mierea nu se pune în lichide cu temperatura mai mare de 40 de grade.
Pot însă să servesc, lângă ceai sau cafea, o bucățică de ciocolată sau ceva dulce și numai după ce am savurat câteva înghițituri din licoarea nudă, nealterată de nimic adăugat. Bineînțeles că nu mă oprește nimeni să fac carnaval și pot pune și lapte, și zahăr, și frișcă, și ce mai vreau, savurând băutura ca pe o prăjitura, dar ideal este să mă joc cu acestea doar după ce am cunoscut bucuria și subtilitățile băuturii simple, clasice.
Apoi recomandări în funcție de conținutul de cafeină-teină. E clar că nu voi bea seara ceva bogat în cafeină-teină, decât dacă vreau să nu dorm.
Există o recomandare foarte interesantă în legătura cu momentul optim din zi când pot avea prima cafea sau primul ceai cu cafeină-teină. Spun cercetătorii din sănătate că organismul nostru, în primele 3-4 ore de când ne-am trezit, își măsoară nivelul energetic pentru a trage concluzii în legătură cu optimizarea pe care a reușit să o facă hrana de ieri și odihna de noapte. Funcție de aceste concluzii, el adaptează niște funcții conform nevoilor noastre.
Or, ceaiul sau cafeaua, prin conținutul de cafeină-teină pe care le dețin, acționează ca niște proptele, suporți ai nivelului energetic, și, dacă le consumăm la prima oră când ne trezim, vom da peste cap ceasul intern, care face aceste aprecieri, iar organismul nu își mai ia măsurile corespunzătoare. După o vreme, vom constata că ne trezim obosiți și dependenți de „proptelele” cu care ne-am obișnuit. Așadar, se recomandă ca, în primele 3-4 ore de la trezire, să consumăm apă, să facem mișcare, și doar după acest interval sa savurăm un ceai sau o cafea. După prânz putem consuma orice ceai sau cafea, dar bineînțeles că există avantaje și avantaje. Un ceai negru este binevenit doar la câteva ore după o masă copioasă. Ceaiul de la ora 5 (17) este celebru. De ce atunci? Pentru că atunci nu strică un mic plus de energie și o pauză în activitatea cotidiană. Iar seara, cu o oră înainte de a merge la culcare, doar ceaiul fără teină ( bancha, kukicha) sau infuzii de alte plante care relaxează și pregătesc organismul pentru un somn benefic.
Maurizio Formicola: Cafeaua matinală trebuie să aibă un conținut mai puternic de cafeină (după gustul meu, 60% arabică și 40% robustă). La prânz o cafea arabică, mai soft în cofeină. Seara preferabil o cafea decafeinizată (prin metode naturale).
- Care este profilul clientului dumneavoastră?
Sorin Olteanu: După mulți ani în această activitate am ajuns la concluzii interesante. Nu contează vârsta omului ce intră în magazin, nu contează genul, nu contează dacă este sărac sau înstărit… și cea mai interesantă observație este că nu a contat nici dacă iubea sau nu fenomenul ceai sau cafea și nici dacă era sau nu cunoscător. Am întâlnit oameni care au spus „Eu nu beau ceai că nu sunt bolnav!” și, după ce au mirosit un amestec, au exclamat: „Vai, ce bine miroase! Vreau și eu!” Am întâlnit oameni care au spus: „Eu nu pot să beau ceai verde.” Dar, după ce am povestit o vreme anumite aspecte, au încercat și au devenit consumatori frecvenți.
Este adevărat că am avut un concept și un target, ca atare am adus în România cea mai mare calitate de ceaiuri și cafele din lume. De aceea magazinul se numește Royal.
Maurizio Formicola: Clienții noștri se împart în două categorii: din prima categorie fac parte așa-numiții Cafengii “to go” – cei care cumpără cafeaua gata preparată, iar a doua categorie o formează clienții care ne trec pragul prăvăliei și își cumpără cafea pentru acasă. Pe parcursul celor șapte ani de când am deschis magazinul de cafea “s-a conturat” o varietate de clienți: primii care ne deschid ușa sunt clienții matinali – începând de la preferatul cappuccino de către elevi, cafengiii care își servesc cafeaua la volan, în trafic până la serviciu, vecini (angajații băncilor, farmaciști, lucrători comerciali, pensionari, etc), și, nu în ultimul rând, bunicii, deoarece avem și cafeaua în amestec cu năut, numită de către noi “Cafeaua bunicii”.
- De ce au luat atâta amploare magazinele de profil și ce viitor credeți că au acestea?
Sorin Olteanu: De 11 ani fac promo pentru fenomenul acesta de poveste. Am format zeci de specialiști dintre care unii, azi, au propriile magazine pe acest profil. Asemeni mie sunt și alții. Frumosul e molipsitor. Zilnic, sute de oameni intră mirați, curioși, intrigați sau cunoscători între timp, în magazinele pe care le-am deschis, afișând un zâmbet larg, și ies apoi cu un zâmbet și mai larg aducându-ne compliment după compliment. Oamenii încep să cunoască un fenomen ce ține de gurmanderie, dar și de sănătate și chiar de artă. Și am să închei cu o afirmație jumătate glumă, jumătate adevăr: acestă afacere nu îmbogățește pe cel ce o duce decât în experiențe. De aceea, ea funcționează doar dacă este privită ca o afacere de suflet. Se numește pasiune și este singura ce are viitor. O afacere de mare clasă și nu una consumeristă.
Maurizio Formicola: Cafeaua este un produs fără vârstă…. în jurul unei cești de cafea se pot discuta afaceri, socializa, lega prietenii, la care se poate adăuga tendința populației de a consuma o cafea bună și variată, preparată în diverse moduri. Cât despre viitorul acestei afaceri… să ghicim într-o ceașcă de cafea!
