La Iaşi se construiește pe orice petec de pământ. Zeci de blocuri răsar ca ciupercile după ploaie în toate cartierele din oraş. Nu de puţine ori, vecinii s-au împotrivit construirii de imobile pe suprafețe mici de teren. Însă avântul imobiliar poate fi privit și din alt punct de vedere. Spre exemplu, în ultimii patru ani, dezvoltatorii imobiliari au contribuit cu aproximativ cinci milioane de euro la bugetul local. O sumă deloc de neglijat. Din aceşti bani, municipalitatea a reuşit să modernizeze parcuri, să asfalteze străzi şi să refacă trotuare. Totul pentru confortul ieşenilor.
Potrivit datelor furnizate de municipalitate, doar în 2019 la bugetul oraşului au intrat peste 6,5 milioane de lei (1,3 milioane euro) din buzunarul celor care au construit un imobil. Primarul municipiul Iași, Mihai Chirica susține că de la începutul mandatului a eliberat mai bine de 1600 de autorizații de construire pe an, piața imobiliară fiind într-o continuă dezvoltare. În plus investitorii imobiliari au trecut la un alt grad de dezvoltare, cel de a construi de mini-cartiere.
Peste cinci milioane de lei în mai puțin de patru ani la bugetul municipiului
Din 2016 și până în prezent, 26 de persoane juridice, dar și 29 de persoane fizice și-au investit banii în clădiri, fie de birouri, blocuri sau case. Astfel că, în Iași, în ultimii ani, în cartiere au apărut și blocurile noi, cele mai vechi fiind și din ani 1960. Iar de câștigat a avut toată lumea. Cei care și-au găsit un loc de muncă în Iași, au avut posibilitatea să își aleagă și o locuință într-un bloc nou, studenții s-au orientat și ei spre locuințele noi. Iar dezvoltatorii susțin că în continuare pe piață se cer locuințe. Astfel că și proiectele au devenit din ce în ce mai mari.
„În fiecare an crește, fără a aduce în discuție și impozitul pe venit care se reîntoarce din toate sumele investite, care și el se ridică aproape poate și la două milioane de euro pe an. Se construiește pentru că piața o cere. Dacă nu s-ar cere aceste apartamente, dacă nu s-ar vinde, ele nu s-ar construi, pentru că nu ar exista niciun investitor care să le facă pur și simplu din dorința de a cheltui banii. Și până la urmă e și o problemă socială pentru că au reușit să acopere o nevoie a tinerei generații, mai ales a celor care și-au găsit un loc de muncă la Iași, lucru pe care în momentul de față statul român nu îl face pentru că de mai bine de patru ani în Iași nu s-a mai construit nici măcar un bloc ANL. Statul nu a mai investit nimic, noi reușim cu greu să investim pentru că forța de muncă este total deficitară și nu avem cu cine construi și ne străduim cu aproape patru blocuri de aproape doi ani de zile și abia reușim să le facem. Deci, tot piața privată a reușit să asigure necesarul de locuinţe, iar un oraș fără locuințe este un oraș gol. Nu vine nimeni să stea doar în tranzit aici, mai ales că, comparativ cu celelalte orașe, Iașul este singurul care poate oferi un nivel de trai ridicat în Regiunea de N-E. Piața imobiliară e una care în primul rând reglează celelalte piețe ale imobilelor construite, pentru că nu poți face numai birouri, dar nu dai celui care lucrează la birou și casa în care își poate întemeia o familie. Este absolut o componentă firească din dezvoltarea unui oraș. Nu se poate face doar industrie sau doar birouri sau doar activitate de comerț, trebuie să aduci și locuințe lângă cei care profesează în domeniile respective, în caz contrar lumea pleacă acolo unde și își va găsi ușor o locuinţă”, a declarat primarul municipiul Iași, Mihai Chirica.
Autorizații de sute de mii de euro
Dezvoltatorii au ajuns să plătească sute de mii de euro pentru eliberarea autorizației de construire. Iar astăzi, pe piața imobiliară, dezvoltatorii vorbesc de mini cartiere pe suprafețe de câteva hectare. Cei 55 de investitori, în mai puțin de patru ani au reușit să construiască blocuri de toate tipurile, pentru toate categoriile de familii și tineri.
Din 2016 și până în prezent, dezvoltatorii au scos din buzunare sume fabuloase pentru a-și pune în practică proiectele mult visate. Cele mai mari sume s-au strâns de la persoanele juridice. Astfel, până acum firma, Ermes Holding SRL a contribuit cu aproape 4,5 milioane de lei, adică aproape un million de euro, la bugetul municipiului. Pe locul second la sume virate la bugetul local din taxe pentru construire şi impozite pe clădiri şi terenuri se află firma omului de afaceri Cristin Zămoșteanu, M CHIM SRL care a plătit aproximativ două milioane de lei. La persoane fizice, dezvoltatorul Daniel Niculiță a plătit pentru autorizarea proiectelor sale peste un milion de lei.
“Noi nu stăm acum să socotim cât ne costă aceste taxe și autorizații. Sincer să vă spun, eu nu mi-am făcut niciodată un calcul, lucrurile acestea țin de contabilitate și am echipa mea care se ocupă de acest lucru. Este normal să plătim aceste taxe și impozite și ne bucură faptul că putem contribui la bugetul acestui oraș. Noi încercăm să facem proiecte de calitate care să îi bucure pe cei care își doresc o locuință nouă, dar avem în vedere și dezvoltarea orașului. Grija noastră este să oferim calitate, siguranță și să reușim să dezvoltăm Iașul la adevărata lui valoare”, a declarat omul de afaceri Cristin Zămoșteanu.
Printre marii cotizanţi la bugetul local se numără şi Conest, firma omului de afaceri Viorel Cozma.
„Valoarea exactă a taxelor nu pot să o știu, dar sunt taxele legale, cele care se percep la Primărie, la Inspectoratul de Stat în Construcții. Un lucru vă pot spune că taxele sunt foarte mari și obligatoriu trebuie plătite pentru că regula este foarte clară, nu poți începe o construcție până nu plătești taxele și nu poți recepționa și face edificarea până nu achiți toate taxele. Asta în cazul în care desigur valorile sunt exacte și corect evaluate. Sigur, efervescența care a cuprins orașul nostru aduce și o dezvoltare imobiliară, doar că ea ar trebui, din punctul nostru de vedere, al companiei noastre, făcută într-un mod mult mai echilibrat. Acum, fără falsă modestie, noi avem proiecte mari, complexe de blocuri care să înglobeze funcțional parcare subterană, birouri, cabinete medicale, loc de relaxare, tot ce am conceput ca și un circuit întreg. Poate problema apare unde sunt construcții răzlețe care blochează traficul, care omoară parcuri, poate acolo ar trebui să ne uităm, în rest e de bun augur că se dezvoltă orașul și că industria construcțiilor rezidențiale e pe val și nu face decât să aducă bani primăriei și mulți tineri în orașul nostru. Important este ca toți cei care dezvoltă să plătească la evaluarea corectă de construcție. Sunt situații în care pot fi valori mult prea mici comparativ cu realitatea”, a declarat Viorel Cozma, președintele grupului de firme Conest.
De acum vorbim și în Iași de mini-cartiere, ansambluri unde găsești tot ce ai nevoie, fără să mai traversezi întregul orașul.
„S-au aglomerat un pic zonele construite în sensul că ele capătă suprafețe din ce în ce mai mari. De curând am autorizat viitoare cartiere care vor să ocupe suprafețe de câte 20 de hectare sau cinci hectare. Am avut proiecte de câte patru hectare. Ceea ce arată că investitorii încep să capete un alt profil, încep să devină mari investitori, în sensul că fac proiecte mari, compacte cu toate funcțiunile unui cartier, nu numai locuințe, ci și zonă de comerț, de sănătate publică și de grădiniță, creșă. În plus pune un accent foarte mare pe spațiile verzi și zona de divertisment, agrement care trebuie să facă parte din structura unui cartier. Va crește și bugetul, însă va crește și sarcina pe autoritatea locală care va trebui să fie mai atentă la infrastructura pentru traficul rutier, să asigure mai multe rețele de mijloace în comun care și ele costă”, a mai declarat primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.
Peste 6.500 de autorizații de la Primăria Municipiului Iași în mai puțin de patru ani
Un alt calcul arată că și numărul autorizațiilor a crescut de la an la an. Primarul municipiul Iași, Mihai Chirica a aprobat eliberarea autorizațiilor proiectelor eligibile care au reușit să dezvolte orașul.
„De la începutul mandatului am eliberat mai bine de 1.600 de autorizații pe an. Aș putea spune că după patru ani de mandat am depășit șase mii cinci sute de autorizații și sunt în mod efectiv peste zece mii de unități locative care s-au creat case și apartamente. Un aport important care justifică și creșterea numărului populației pentru că noi am reușit începând cu anul 2018 să devenim al doilea oraș al țării. O creștere semnificativă a numărului de populație și implicit și al solicitărilor de case. La bugetul primăriei, în fiecare an s-a adăugat aproximativ un milion de euro numai din taxa de autorizare la care se adaugă impozitul pe venit care înseamnă două milioane de euro pe an în plus. Este o sumă substanțială și este mult mai mult decât impozitele pe mașini care sunt relativ mici și care nu semnifică foarte mult în ansamblul impozitului local. Avem nevoie să crească într-un mod controlat și nu haotic, încercând să echilibrăm între necesarul de blocuri și necesarul de case, fără să distrugem ambientul urbanistic al orașului, ci să îl îmbunătățim și lucrurile cred că se văd. Multe zone care erau absolut abandonate, au început să crească și cred într-un mod foarte frumos”, a mai precizat primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.
Bugetul salvat de taxe și impozite?
În timp ce Iașul a fost uitat de guvernanți, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica a reușit să găsească soluții pentru salvarea bugetului și realizarea de noi investiții în oraș.
„Salvarea bugetului a fost munca ieșenilor și așa va rămâne de fiecare dată. Și asta pentru că de la Guvern nu am primit decât vești proaste și nu exagerez când spun acest lucru. Spital Regional de Urgență ioc, autostradă nici măcar, centuri ocolitoare deloc. Ni s-au luat în fiecare an 12 milioane de euro din buget cu care am fi putut finaliza stadionul până la această dată, deci nu putem spune că ne putem baza pe actualul buget. Sunt aproape 100 % la autogospodărire pentru că acele taxe și impozite care revin la bugetul local nu le muncește guvernul, ci pentru ele muncește cetățeanul municipiului Iași care din păcate nu beneficiază de munca lui, pentru că tot de la București se filtrează și tot se ia din veniturile autorităților locale”, a mai precizat primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.
Situația încasărilor din taxa pentru eliberarea autorizației de construire în perioada 2015 – 2019 arată că la bugetul municipiul Iași, atât de la persoanele fizice, cât și de la cele juridice s-au încasat aproape 26 de milioane de lei, adică peste cinci milioane de euro. Cele mai multe încasări au fost în anul 2019, de peste 6,5 milioane lei, bani care au intrat în bugetul Primăriei Municipiului Iași.
Taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire rezidențială sau clădire-anexă este egală cu 0,5 % din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții.
Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru alte construcții decât cele menționate mai sus este egală cu 1 % din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție, inclusiv valoarea instalațiilor aferente.
Istoric încasări
29 Persoane Fizice
2015 – 2.581.452 lei
2016 – 1.658.529 lei
2017 – 1.002.215 lei
2018 – 914.439 lei
2019 – 1.512.618 lei
26 Persoane Juridice
2015 – 2.007.292 lei
2016 – 2.632.519 lei
2017 – 2.733.504 lei
2018 – 4.266.077 lei
2019 – 5.046.662 lei
Total persoană fizică/persoană juridică
2015 – 4.588.744 lei
2016 – 4.291.048 lei
2017 – 4.735.720 lei
2018 – 5.180.516 lei
2019 – 6.559.280 lei
2016-2019 – PERSOANE FIZICE – Impozite + Taxe
ERMES HOLDING SRL 4.412.566 lei
FUTURE INVESTIȚII IMOBILIARE SRL (GREEN PARK) 2.077.565 lei
M CHIM SRL – Zămoșteau Cristin 1.952.005 lei
IASICON SA – 709.571 lei
CONEST SA – 655.993 lei
2016-2019 – PERSOANE FIZICE – Impozite + Taxe
Niculiță Daniel 1.035.298 lei
