De asemenea, procurorul general interimar Bogdan Licu a infirmat decizia de clasare pe numele lui Teodor Brateş, fost redactor-şef la Televiziunea Română.
În luna aprilie, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Procurorii anunţau atunci că au dispus clasarea dosarului “Revoluţiei din decembrie 1989” în privinţa fostului dictator Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Atanasie Stănculescu şi a lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru.
Anchetatorii susţineau că au dispus clasarea pentru mai multe motive: decesul persoanelor cercetate, nu sunt probe concludente sau există autoritate de lucru judecat.
Astfel, cu privire la conduitele lui Petre Roman, Teodor Brateş şi Ioan Toma – fost ministru al Tineretului s-a dispus clasarea deoarece ”în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din Cp”.
În 2018, după ce a fost chemat la audieri la Parchetul General, Petre Roman a spus că este absurd faptul că este acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii.
El le-a recomandat jurnaliştilor să citească cartea sa pentru a afla ce a făcut în zilele Revoluţiei.
“Prima dată când am avut într-adevăr putere e în 27 decembrie, când în prima şedinţă CFSN eu sunt numit prim-ministru”, a declarat Roman.
Fostul premier a susținut că el nu a luat nicio decizie în grupul care a preluat puterea în decembrie 1989 şi a negat că ar fi existat un astfel de grup, spunând că erau “doar ordine militare” iar “puterea nu fusese preluată”.
“Sigur că am conştiinţa perfect curată”, a spus Roman. “Aş fi vrut eu să curgă măcar o picătură de sânge”.
Comunicatul integral al Parchetului General:
”Prin ordonanța nr.2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma examinării din oficiu a soluțiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr.11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispozițiile Ordonanței nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989”, s-a dispus:
– infirmarea, ca netemeinice, a soluțiilor de clasare dispuse față de numiții Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și prim-ministru al Guvernului României şi Brateș Teodor – fost redactor-șef la Televiziunea Română, cu privire la infracțiunile contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) și k) din Codul penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză.
– infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluției de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, prevăzută de art.188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art.189 lit.a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin.(1) lit. a) şi b) şi alin.(2) din Codul penal, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art.442 alin.(1) lit.b) din Codul penal, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art.443 alin(1) lit.b) şi c) din Codul penal, şi art.445 din Codul penal, toate cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
– infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prevăzute de art.439 alin.(1) lit.a), g), i) şi k) din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
În temeiul art.335 alin.(1) şi (4) teza I Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară.
Faţă de faptul că în cauză s-a început urmărirea penală faţă de Roman Petre, care, la data evenimentelor, avea calitatea de membru al Guvernului (prim-ministru) urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art.40 alin.(1) Cod procedură penală, dosarul să fie trimis de îndată judecătorului de cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Precizăm că măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal, conform Codului de procedură penală, care nu înfrâng în nici un fel prezumţia de nevinovăţie.”