- Cât de previzibil a fost rezultatul acestor alegeri?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Toate sondajele de opinie au dat, în linii mari, același clasament al celor 14 candidați. Din acest punct de vedere n-au apărut surprize mari. Surpriza mare a apărut în ceea ce-l privește pe Dan Barna, care, la un moment dat, s-a apropiat foarte mult de Viorica Dăncilă.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu se poate spune că alegerile au produs o configurație neașteptată. Diferența mare între domnul Klaus Iohannis și ceilalți candidați era previzibilă, pentru că domnul Iohannis a fost o opțiune atractivă și pentru alegători care nu suțin neapărat PNL. Ar putea fi vorba, aici, de persoane care nu se identifică puternic cu vreun partid și care, în luna mai, ar fi putut vota – spre exemplu – USR, sau ar fi putut absenta de la vot. Avansul doamnei Viorica Dăncilă asupra domnului Dan Barna s-ar putea explica, așadar, și prin efectele candidaturii domnului Iohannis asupra electoratului potențial al domnului Barna; dar foarte importantă a fost superioritatea structurilor teritoriale ale PSD și relativ slaba notorietate a domnului Barna în afara „urbanului mare”.
- Unde a greșit Dan Barna?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Nu sunt convins că Dan Barna a fost cea mai bună alegere din partea USR. Personal, cred că, dacă ar fi fost o alianță cu PMP, și l-ar fi ales candidat pe Teodor Paleologu, ar fi avut șanse să obțină un scor mai mare. Apoi, alegătorii USR doreau un om cu o pregătire solidă, temeinică. Am văzut că foarte multă lume a sesizat faptul că Barna nu a avut consistență în discurs. Și nu și-a ales sloganul de campanie potrivit. ”Fericiți în România” sună ca un titlu de telenovelă! Și ei și-au dat seama de greșeală, au schimbat titlul, dar au venit cu altul, la fel de neinspirat – ”Un tur doi fără PSD” viza un atac direct la PSD. Nu poți să prezinți un proiect de țară care să aibă substanță, să fie convenabil românilor, dacă tu mizezi în campania electorală doar pe atacul la un partid sau la o persoană. Apoi, Dan Barna a greșit pentru că a mizat foarte mult pe propaganda electorală făcută în mediul virtual. E adevărat că a mers în țară, a avut multe întâlniri cu alegătorii, însă nu poți să speri că se va repeta situația din 2014, când online-ul a făcut diferența între Iohannis și Ponta. A mai greșit Barna și prin faptul că a reușit să ne aducă în atenție un paradox: pe de o parte, USR și el au avut idei foarte bune, sănătoase, la care personal aș adera oricând: de exemplu fără penali, fără hoți, să fie aleși oameni competenți, care au probat că nu au ars gazul în viață de pomană, că n-au ars lumânarea la două capete inutil. Toate acestea sunt principii sănătoase, dar paradoxul vine din faptul că uneori au acționat în campania electorală împotriva propriilor lor principii. A fost mult entuziasm acolo, dar și lipsă de experiență politică și de maturitate. Dar rămâne această dorință sinceră a tinerilor simpatizanți ai USR de a schimba ceva în țară, fapt care mie îmi place foarte mult.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Probabil că Dan Barna nu s-a concentrat suficient de mult asupra elementului continuitate din eternul binom continuitate-schimbare cu care se confruntă orice lider. Nefiind un politician – iar USR-PLUS nefiind o alianță – cu experiență guvernamentală, a pierdut uneori din vedere că un candidat la prezidențiale trebuie să transmită și mesaje de competență, siguranță, confort pentru a câștiga noi alegători. Apoi, așa cum am menționat mai sus, a presupus că alegătorii care în luna mai au susținut USR-PLUS sunt mai coerenți în preferințe sau mai fideli decât s-au dovedit a fi.
- Cum caracterizați campania lui Klaus Iohannis, care a refuzat dezbaterile cu ceilalți candidați?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Cred că președintele Iohannis a fost consiliat să aleagă acest tip de campanie și pentru turul unu, și pentru turul doi. Pentru primul tur al alegerilor s-a dovedit eficient – a obținut un rezultat foarte bun. Acei consilieri au ales să continue strategia și pentru turul doi. Personal, eu n-aș miza pe un pragmatism cinic și nerealist. Cinic, pentru că sfidează dorința multor români de a-l auzi vorbind despre proiectul de țară viitor al României, de a-l auzi cum răspunde la întrebări, cum argumentează, cum contra-argumentează. Poate fi o strategie câștigătoare – va fi președinte în continuare, dar nu mi-a plăcut. În mod sigur va crea dezamăgire și nemulțumire. Nu poți să spui, cum a spus și Rareș Bogdan: De ce să merg să mă confrunt eu, președinte în funcție, cu doamna Dăncilă, că în felul acesta o legitimez, îi dau credibilitate… Pardon! Dincolo de ce reprezintă doamna Dăncilă, important e că este vorba despre un partid puternic și important, care reprezintă un segment de populație foarte consistent și numeros, și, indiferent cine este, ești obligat să acorzi celuilalt legitimitate, să dialoghezi cu el civilizat, să vii cu argumente.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Domnul Iohannis a avut o campanie anostă, care a pus accent pe reducerea la minimum a riscurilor, nu pe fantezie sau gesturi civice înalte, totul fiind ambalat într-un limbaj belicos menit să atragă adversarii cei mai radicali ai PSD. A părut convins că duelul instituțional cu candidata PSD – culminând cu moțiunea de cenzură și demiterea Guvernului Dăncilă – suplinește campania electorală clasică. Într-un context politic favorabil și profitând de nepopularitatea doamnei Dăncilă și de slaba notorietate a domnului Dan Barna, domnul Iohannis a considerat că nu riscă mare lucru neangajându-se în spectacolele televizate dorite cu disperare de media și de public. A avut dreptate înainte de primul tur, vom vedea dacă și între cele două tururi (dacă va continua să refuze întâlnirea cu doamna Dăncilă).
- Care ar trebui să fie strategia celor doi candidați rămași în cursă pentru turul al doilea al alegerilor?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Domnul Iohannis ar trebui să nu-și dezamăgească electoratul fidel. Sunt oameni care îl așteaptă să iasă în spațiul public să dialogheze, să argumenteze; în al doilea rând, să aibă abilitatea să atragă de partea lui forțele de dreapta și de centru-dreapta; să negocieze în așa fel încât să ajungă la o formulă echilibrată și să obțină voturi în turul doi. Să nu mizeze doar pe votul dat liberalilor, în antiteză cu Dăncilă. Cât privește pe doamna Dăncilă, ea ar trebui să maximizeze profitul pe care îl poate obține având în spate o structură socială foarte complexă. PSD are filiale puternice, răspândite peste tot în țară, și foarte mulți primari. Doamna Dăncilă poate miza mult pe ajutorul partidului. Nu cred că prin carismă sau alte calități ar obține voturi mai multe, nici vorbă de așa ceva. În al doilea rând, doamna Dăncilă ar trebui să profite de refuzul președintelui de a ieși în spațiul public, și să iasă ea să prezinte proiectul de țară cu argumentele pe care le are. În al treilea rând, am văzut că doamna Dăncilă mizează foarte mult pe faptul că a schimbat grila de salarizare în România, iar pensiile au fost mărite. Aici există un contra-argument puternic venit din partea celor care nu simpatizează PSD: oamenii spun că degeaba au salarii mai mari dacă inflația a crescut, iar puterea de cumpărare nu este mare. Nu cred că este așa. De aceea, doamna Dăncilă ar trebui să vină cu un expert în finanțe care să dea exemple precise la televiziune și să explice faptul acesta.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu pot recomanda strategii candidaților, dar nu aș fi surprins dacă doamna Dăncilă va accentua mobilizarea a ceea ce consideră a fi „propriul electorat”, în zonele mai periferice care sunt sau au fost dominate de seniori PSD. O bună mobilizare a acestui electorat i-ar putea aduce, în cel mai rău caz, o înfrângere onorabilă, ceea ce i-ar permite să joace și pe viitor un rol în conducerea PSD. Nu aș fi mirat nici dacă domnul Iohannis ar merge, la rândul domniei sale, pe continuitate (mesaje anti-PSD dure, accent pe leadership-ul în politica externă și de securitate), plus mesaje politicoase și binevoitoare către USR-PLUS și PMP, plus implicare (poate chiar puțin ostentativă) în activitatea guvernului Orban.
- Ce idei bune ale candidaților ar trebui preluate de Iohannis și Dăncilă?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Ar trebui luat clasamentul de la numărul 3 la numărul 14 și analizate prezențele publice ale celorlalți candidați. Barna are idei foarte bune și sănătoase: absența corupției, fără penali în funcții publice, fără lichele, fără nepotisme, democratizare și modernizare accelerată a României. De la Mircea Diaconu, care are o oarecare experiență politică, are ceva idei care ar putea fi preluate, deși este un actor care a jucat un rol inedit. Teodor Paleologu este de departe, din punctul meu de vedere, candidatul cel mai bine pregătit, cu discurs public, cu argumente logice, cu deschidere către o colaborare cel puțin pe zona de Dreapta. Cât privește ideile lui, urmăresc în primul rând educația – fiind profesor, ader sută la sută la radiografia pe care a făcut-o sistemului educațional, și, de asemenea, soluțiile sănătoase pot fi asumate de viitorul președinte. La final, sunt candidații la care nu ne-am fi așteptat cei mai mulți dintre noi. De pildă, domnul John Ion Banu, din SUA. Cum a reușit omul acela, plecând în SUA, să pună pe picioare o afacere, să câștige bani? Cred că cheia succesului lui poate fi un element pozitiv și pentru noul președinte, și pentru noua guvernare. Trebuie să iei ce e bun și foarte bun de la fiecare.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Din păcate, nu pot răspunde la această întrebare. Este, cu siguranță, și vina mea, pentru că nu am găsit energia să caut idei concrete despre mai buna exercitare a atribuțiilor de președinte. Este, probabil, și vina domniilor lor, pentru că nu m-au ajutat în această dificilă încercare. Altfel, desigur că voci publice precum domnii Barna, Diaconu, Paleologu sau Kelemen ar putea fi consultate de viitorul președinte, oricare ar fi el. Nu sunt, însă, foarte optimist în această privință.
- Cum ar trebui să se reformeze PSD după aceste alegeri? Dar USR?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: PSD ar trebui să aducă oameni noi, care fac parte din elita României. Să fie oameni care până acum au confirmat profesional și au un statut moral, trăiesc ca oameni normali. Există, din fericire, mulți asemenea oameni care depășesc media, care însă nu au notorietate, nu apar la televiziuni. PSD trebuie să renunțe la interesele de clan, la interesele obscure, la ideea de baroni locali, la clientela politică atunci când e vorba de funcții importante. La rândul său, USR ar trebui să continue cu ideile foarte bune care i-au adus un scor electoral foarte bun. Este a treia forță politică acum. Și să aducă în față oameni care au o maturitate, inteligență socială, și care sunt profesioniști.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Liderii PSD (și eventualii lor contestatari) ar putea lua în calcul multe elemente de reformă, însă este greu de crezut că declanșarea unui astfel de proces îi va ajuta în anul electoral 2020. Reforma trebuie să se amâne, iar în ipoteza că va fi, totuși, declanșată după alegerile legislative, ea ar trebui să pornească de la nevoia ca membrii partidului să devină sau să redevină mândri de apartenența lor politică, iar tinerii să ajungă la concluzia că PSD e cool. În cazul USR, fuziunea cu PLUS este de luat în seamă: probabil că domniile lor, liderii și membrii celor două partide, știu bine ce îi desparte; noi, cei din exterior, nu avem habar.
- Caracterizați electoratul lui Alexandru Cumpănașu.
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Cumpănașu face parte din categoria acelor candidați inteligenți și abili care din start au venit cun un scop mascat: adică el nu a venit cu scopul de a câștiga președinția României, el a venit pe fondul unei emoții colective foarte puternice provocate de tragedia de la Caracal. În comuna Alexandrei Măceșanu a obținut scorul cel mai mare. Așadar, cred că ar putea fi un foarte bun primar acolo… Dar, dincolo de prezența sa plăcută, elegantă, civilizată, Cumpănașu nu are umor. Este prea încrâncenat. S-a văzut și în sloganul electoral: Ori noi, ori ei. În clipa în care apare la un post național de televiziune și este invitat să prezinte o pasiune, un hobby, el vine cu arma, cu tirul! Mă rog, este un sport onorabil, dar arma duce la ideea de luptă, de atac. Nu poți să câștigi în România o campanie electorală cu asemenea strategie.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Cred că este vorba de oameni lipsiți de încredere în stat și în instituțiile sale, care nu au avut posibilitatea – nu discutăm aici din vina cui – să-și dezvolte nici încrederea în propriile forțe, în ceea ce privește ameliorarea funcționării acestor instituții. S-ar putea ca unii dintre ei să favorizeze și explicarea unor fenomene politice în termenii teoriei conspirației.
- Este pregătită România pentru o femeie președinte?
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: O femeie poate să câștige președinția, cu condiția să aibă rezultate foarte bune în domeniul său profesional, chiar un om excepțional, și, pe de altă parte, să aibă și o structură de partid foarte puternică în spate. A fost o doamnă candidat, Ramona Ioana Bruynseels, o doamnă inteligentă, dinamică, cu realizări profesionale de tot respectul, însă n-a avut structura de partid în spate. Românii nu sunt încă pregătiți să citească un proiect politic și să voteze pentru o idee. Acum avem un candidat femeie, are un partid politic în spate; doamna Dăncilă poate să câștige electorat dacă va ști să speculeze greșeala strategică a PNL și a lui Klaus Iohannis.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Sunt convins că da; totuși, este greu de crezut că o eventuală doamnă Președinte ar putea veni la putere cu un mesaj prea deschis către feminism.
- Faceți portretul politic al președintelui care va conduce țara din anul 2024.
Prof.univ.dr. Nicu Gavriluță: Cu certitudine, va fi un președinte mai vorbăreț și va fi un președinte care se va întâlni cu contracandidații lui. De ce? Pentru că vom vedea în zilele următoare o consistentă doză de dezamăgire și nemulțumire a unor oameni pentru că nu văd dezbateri electorale în spațiul public. Președintele ideal ar fi cel care ar putea prelua una-două calități preluate de la ceilalți contracandidați. Însă nu cred că există o persoană publică, un politician care să întrunească majoritatea calităților. În orice caz, sper să învățăm de la fiecare proces electoral câte ceva, și să avem un președinte mult mai bun decât cei care au fost până în momentul de față.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu ar trebui să fim surprinși dacă la Palatul Cotroceni ar veni un domn sau o doamnă în vârstă de 50-55 ani, cu opinii moderate de centru-stânga sau centru-dreapta, cu vechime într-un partid mare sau mediu, cu experiență guvernamentală (redusă) și legislativă (mai consistentă), plus o foarte bună capacitate de comunicare.